Cluj-Napoca devine primul oraș din România care încearcă să susțină cultura cu ajutorul unui desert: „Doza de Cultură”, un salam de biscuiți reinterpretat cu caramel sărat și nuci, va intra din luna martie în meniurile a zeci de localuri HoReCa, iar 10% din prețul fiecărei porții va fi direcționat către un fond de finanțare pentru proiecte culturale locale.
Un mecanism inedit de finanțare a culturii a fost lansat vineri, la Cluj-Napoca, sub numele „Doza de Cultură”, în prezența ministrului Culturii, Demeter András István. Proiectul presupune ca 10% din vânzările unui desert – salam de biscuiți reinterpretat, cu caramel sărat și nuci – să fie direcționate către susținerea unor evenimente și inițiative culturale din oraș. Inițiativa aparține Asociației Daisler și este dezvoltată în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean și Asociația Patronală HoReCa din Cluj, aducând pentru prima dată la aceeași masă, în România, sectorul ospitalității și cel cultural într-un mecanism direct de finanțare.
Ministrul Culturii a descris proiectul drept „ceva inedit” care arată că sectorul cultural își găsește resurse de creativitate și în afara finanțărilor publice clasice. Demeter András István a subliniat că „gesturile cotidiene” – în acest caz comanda unui desert – pot deveni instrumente prin care publicul contribuie concret la susținerea culturii, apreciind faptul că, pentru prima dată, HoReCa pune bazele unui mecanism formal de susținere a scenei culturale. Oficialul a sugerat că modelul ar putea fi replicat și în alte orașe, cu alte produse sau formule de colaborare, extinzând astfel tipul de parteneriate care completează granturile publice sau finanțările europene.
„Doza de Cultură” este, la nivel de produs, un salam de biscuiți cu caramel sărat și nuci, rețetă dezvoltată și perfecționată de Cofetăriile Pralina, gândită să îmbine gustul copilăriei cu estetica unui desert contemporan. Potrivit organizatorilor, desertul va intra din luna martie într-o manieră unitară de prezentare în meniurile și ofertele a peste 40 de localuri din Cluj-Napoca, cu ambiția ca până la finalul lui 2026 să fie prezent în peste 100 de locații partenere. Rețeta va fi pusă la dispoziția tuturor operatorilor interesați prin Asociația Patronală HoReCa Cluj, astfel încât produsul să fie identic în toate spațiile care aderă la proiect, creând o „amprentă gustativă” recognoscibilă a orașului.
Mecanismul financiar este simplu și transparent: 10% din prețul fiecărei „Doze de Cultură” vândute intră într-un cont special administrat de Asociația Daisler, sumă care, la final de an, va fi acordată sub formă de grant unui operator cultural sau unei entități culturale din Cluj. Se estimează că, doar în 2026, din vânzarea desertului ar putea fi strânși în jur de 6.000 de euro, bani care ar urma să fie distribuiți în luna decembrie pe baza unei selecții realizate de un juriu format din membri ai Centrului Cultural Clujean. Astfel, un produs aparent banal, asociat de obicei cu zona de entertainment culinar, capătă rolul unui „micro-impozit voluntar” pe consum, transformat în resursă pentru cultură.
În proiect sunt implicate deja peste 30 de instituții culturale și ONG-uri, printre care se numără TIFF, Teatrul de Păpuși „Puck”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Opera Națională Română și Teatrul Național, precum și Primăria municipiului Cluj-Napoca. Reprezentanții Centrului Cultural Clujean văd în acest demers o continuare firească a colaborărilor dezvoltate în ultimii ani cu mediul de business și cu alte domenii, într-un oraș aflat încă sub influența candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană. „Acum putem întări o conexiune evidentă dintre cultură și sectorul HoReCa, ce construiesc împreună experiența Clujului, iar această colaborare beneficiază de acum și de un nume – Doza de Cultură”, a punctat Corina Bucea, director de dezvoltare culturală al CCC.
Pentru Asociația Daisler, proiectul se înscrie într-o linie mai amplă de intervenții creative în spațiul urban clujean, de la târguri alternative și evenimente de tip „popup” până la proiecte de iluminat artistic și activări culturale sezoniere. ONG-ul, fondat în 2016, și-a propus să sprijine dezvoltarea orașelor prin mecanisme „creative și inedite”, intersectând mediul educațional, social și creativ, iar „Doza de Cultură” este, în această logică, un nou experiment de policy culturală în cheie gastronomică. În trecut, Daisler a testat și alte formate de implicare comunitară, precum Der Flohmarkt – Oserul din centrul Clujului, târg dedicat pasionaților de vintage și reciclare, care combină economia circulară cu experiențe culturale și sociale.
Din perspectivă urbană și de politici culturale, inițiativa vine într-un moment în care sectorul cultural clujean depinde în continuare de un mix fragil de finanțări: alocări nerambursabile de la bugetul local și județean, granturi naționale prin AFCN, fonduri europene și sponsorizări punctuale din mediul privat. Clujul este unul dintre orașele care au dezvoltat în ultimii ani mecanisme formale de sprijin – de la liniile de finanțare dedicate proiectelor culturale locale și regionale, până la microgranturi din surse private, precum Fondul „Cultura Face Bine” gestionat de Centrul Cultural Clujean – însă nevoia de resurse rămâne ridicată, pe fondul densității mari de festivaluri, instituții și operatori independenți. În acest context, colaborarea cu HoReCa nu substituie finanțarea publică, dar introduce un canal nou, predictibil la scară mică, prin care consumatorii pot susține direct cultura, fără birocrație și fără costuri suplimentare evidente la nivel individual.
Reprezentanții HoReCa din Cluj mizează, la rândul lor, pe faptul că acest tip de produs „cu poveste” poate deveni un element de brand pentru oraș, comparabil cu felurile iconice asociate unor destinații culturale consacrate. „Așa cum ștrudelul cu vanilie este legat în imaginarul colectiv de Viena, salamul de biscuiți din Cluj-Napoca ar putea deveni cunoscut la nivel internațional, ca desert care îmbină gustul copilăriei cu ideea de a susține cultura”, a explicat Roxana Ghiran Marc, președinta Patronatului HoReCa Cluj. Pentru operatorii din ospitalitate, această poziționare nu înseamnă doar responsabilitate socială, ci și un argument suplimentar de diferențiere pe o piață competitivă, în care turiștii caută tot mai des experiențe gastronomice cu identitate locală și sens civic.
În culise, procesul de selecție a desertului nu a fost întâmplător: organizatorii au ales „Doza de Cultură” în urma unei consultări cu operatorii culturali, având de ales între două propuneri finale – salamul de biscuiți cu caramel sărat și o tartă cu magiun de prune. Varianta câștigătoare a fost aleasă tocmai pentru potențialul ei de a trezi nostalgii și, în același timp, de a stârni curiozitatea localnicilor și turiștilor, fiecare strat de biscuiți și caramel fiind prezentat ca o metaforă pentru felul în care tradiția și modernitatea se suprapun în identitatea Clujului. Cofetăria Pralina, care a dezvoltat rețeta, vorbește despre „cea mai dulce provocare”: traducerea unui desert clasic într-un simbol urban și într-un instrument de advocacy pentru cultură.
Prin „Doza de Cultură”, Clujul testează, practic, un model de micro-finanțare culturală bazat pe consum, care pune în același cadru autorități locale, operatori culturali, antreprenori din HoReCa și publicul larg. Dacă estimările de vânzări se confirmă și dacă modelul va fi preluat și în alte orașe sau cu alte produse, desertul clujean cu caramel sărat ar putea deveni nu doar o atracție de meniu, ci și un studiu de caz despre cum se pot construi, de jos în sus, mecanisme alternative de finanțare într-un sector aflat permanent sub presiunea resurselor.
Credit foto KOMITI | https://www.facebook.com/daisler.asociatia
