sursa foto RomaniaTV.
În contextul politic exploziv creat de anularea alegerilor după validarea primului tur de către Curtea Constituțională a României (CCR), ideea unor plângeri penale împotriva președintelui Klaus Iohannis din partea cetățenilor începe să prindă contur. Pe fondul nemulțumirilor sociale și al acuzațiilor tot mai frecvente privind derapajele instituționale ale acestui individ, întrebarea care se pune este cum ar putea fi formulată, din punct de vedere juridic, o astfel de plângere. Totuși, în realitatea sistemului judiciar românesc, chiar și o plângere bine fundamentată s-ar putea lovi de obstacole procedurale, interese politice sau lentoarea specifică instituțiilor…
La nivel formal, o plângere penală ar trebuie să conțină datele clare ale petentului, o descriere detaliată a faptelor incriminate, articolele de lege încălcate și probe concrete care să susțină acuzațiile. În acest scenariu ipotetic, acuzațiile care i-ar putea fi aduse președintelui Klaus Iohannis sunt dintre cele mai grave: încălcarea ordinii constituționale, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat.
Prima acuzație, cea privind încălcarea ordinii constituționale, este reglementată de articolul 397 din Codul Penal. Această infracțiune sancționează acțiunile care subminează ordinea constituțională a statului, fiind considerate un atac direct asupra fundamentelor democrației. Gravitatea acestui articol constă în pedepsele severe, care pot ajunge până la 25 de ani de închisoare. O astfel de acuzație ar necesita demonstrarea clară a unor acțiuni deliberate prin care președintele ar fi influențat sau compromis ordinea constituțională, cum ar fi, în acest caz, anularea rezultatelor unui proces electoral deja validat de CCR.
A doua acuzație, abuzul în serviciu, este reglementată de articolul 298 din Codul Penal. Aceasta vizează situațiile în care un funcționar public nu își îndeplinește atribuțiile în mod legal sau le îndeplinește defectuos, cauzând astfel un prejudiciu. În calitate de președinte al României, Klaus Iohannis are obligația constituțională de a veghea la respectarea legii și la funcționarea corectă a instituțiilor statului. În acest caz, o acuzație de abuz în serviciu ar trebui să demonstreze modul în care deciziile sau inacțiunile sale au dus la încălcarea drepturilor electorale, la destabilizarea procesului democratic sau la alte consecințe negative pentru cetățeni. Legea prevede, pentru această infracțiune, o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare.
Cea de-a treia acuzație, constituirea unui grup infracțional organizat, este reglementată de articolul 367 din Codul Penal și sancționează asocierea mai multor persoane în vederea săvârșirii unor infracțiuni. Pentru ca această acuzație să fie validată, ar trebui dovedită existența unei structuri organizate, a unui plan comun și a unor fapte concrete comise în scop ilegal. În acest scenariu, acuzația ar presupune că anularea alegerilor a fost rezultatul unei acțiuni coordonate, realizată cu intenție și implicând mai multe persoane sau instituții. Pedepsele pentru această infracțiune variază între 2 și 7 ani de închisoare.
Din punct de vedere procedural, o astfel de plângere penală ar trebui depusă la Parchetul General, singura instituție competentă să ancheteze faptele unui șef de stat. Totuși, Constituția României oferă președintelui imunitate pe durata mandatului, ceea ce înseamnă că, indiferent de gravitatea acuzațiilor, urmărirea penală poate fi suspendată până la finalul acestuia, ori din 21 decembrie Iohannis nu mai este președintele Romaniei…
