Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a explicat miercuri, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, ce înseamnă conceptul „NATO 3.0″ care domină dezbaterea transatlantică: o Europă mai puternică și un NATO mai puternic, dar în continuare împreună cu Statele Unite — atât nuclear, cât și convențional — cu precizarea că europenii trebuie să-și asume mai multe responsabilități pentru apărarea convențională a continentului.
Ce este „NATO 3.0″
Conceptul a fost lansat în dezbaterea publică în luna februarie 2026, când subsecretarul american al Apărării, Eldridge Colby, le-a cerut miniștrilor europeni reuniți la Bruxelles să facă un pas decisiv înainte: „Europa ar trebui să furnizeze majoritatea forțelor necesare pentru a descuraja și, dacă va fi necesar, pentru a învinge o agresiune convențională pe continent.”
Rutte a clarificat miercuri că noua paradigmă nu înseamnă o separare a responsabilităților transatlantice, ci o reechilibrare a contribuțiilor: „Nu înseamnă că Europa apără Europa și SUA apără SUA. NATO 3.0 implică faptul că, pe aceleași protocoale, contribuția este proporțională.” SUA rămân prezente atât în dimensiunea nucleară, cât și în cea convențională, dar greutatea apărării terestre a Europei cade din ce în ce mai mult pe umerii aliaților europeni.
Cheltuielile de apărare, un angajament în creștere
Contextul declarațiilor lui Rutte vine pe fondul unor cifre concrete: statele europene din NATO și Canada și-au majorat cheltuielile cu 20% în 2025 față de 2024, atingând sau depășind, pentru prima dată, toți aliații pragul de 2% din PIB. La summitul NATO de la Ankara, programat pe 7–8 iulie 2026, este așteptat ca aliații să aprobe un nou obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB — din care 3,5% pentru cheltuieli pur militare și 1,5% pentru alte cheltuieli legate de apărare.
Rutte a avertizat anterior că Vladimir Putin ar putea lansa un atac împotriva unui stat NATO până în 2030, invocând nevoia de creșteri masive: cu 400% în capacitățile de apărare aeriană și antirachetă, mii de vehicule blindate și tancuri suplimentare, milioane de obuze de artilerie și dublarea capacităților logistice.
Summitul B9, platforma Flancului Estic
Evenimentul de la Cotroceni, co-prezidat de Nicușor Dan și de președintele polonez Karol Nawrocki, sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”, a reunit 15 șefi de stat și înalți demnitari din statele Flancului Estic, Țările Nordice, Ucraina și NATO. Formatul București 9, fondat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, reunește cele nouă state aliate de pe flancul estic: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Letonia, Estonia și Lituania.
Reuniunea a servit și ca platforma de coordonare înaintea summitului de la Ankara, cu accentul pus pe consolidarea apărării aeriene, a industriei de apărare europene și a cooperării regionale pe axa Marea Baltică – Marea Neagră.
Poziția României
Președintele Nicușor Dan a formulat propria definiție a NATO 3.0, subliniind că aceasta presupune o echitate a contribuției: fiecare aliat trebuie să contribuie proporțional, pe aceleași protocoale. România, care găzduiește infrastructuri NATO critice și trupe aliate pe teritoriul său, se află într-o poziție privilegiată pentru a juca un rol activ în această reechilibrare — cu atât mai mult cu cât și-a asumat și un parteneriat strategic de apărare cu Ucraina, semnat în luna martie 2026.
