După ploile din ultimele zile melcii și limacșii (melcii fără cochilie) au apărut în grădini ca ciupercile după ploaie. Fermierii și gospodarii sunt îngrijorați că vor avea răsadurile și culturile compromise. Melcii nu sunt prețențioși, ei adoră umezeală și se hrănesc cu tot ce găsesc: frunze, flori, fructe, legume proaspăt cultivate. Pe lângă faptul că ei se hrănesc de regulă cu frunze tinere, melcii lasă în urmă mucus care poate deveni un mediu prielnic pentru apariția altor organisme dăunătoare (ciuperci și diferite bacterii). De asemenea, ei pot compromite cultura ținând cont că ei se hrănesc chiar și cu semințe înainte ca acestea să poată germina, împiedicând astfel dezvoltarea plantelor încă din faza inițială. Sălăjenii încearcă să apeleze la trucuri bio și metode ecologice. Cu rol de prevenție dar și pentru apărarea plantelor aceștia presară pe sol: cenușă, coji de ouă uscate și pisate mărunt, scorțișoară, zaț de cafea, nisip, tărâțe sau ace de conifere. În unele localități se mai procedează și la plantarea de plante aromatice (lavanda, rozmarinul, mentă, gălbenelele, lămâiță, cimbru) în apropierea culturilor de legume și fructe, aceste plante aromatice acționând ca și o barieră pentru melci. Alți fermieri aleg să folosească anumite infuzii și ceaiuri din plante (mentă, pelin, gălbenele, coada șoricelului, lămâiță) pe care le pulverizează atât în jurul plantelor cât și în zonele în care sunt prezenți melcii. Unii gospodari se plâng că melcii devin tot mai rezistenți și că e tot mai greu să găsească de la un an la altul rețeta potrivită care să-i alunge din grădinile lor. Aceștia spun că nici medicamentele, prafurile sau granulele ecologice procurate din magazinele de specialitate nu par să-i mai sperie și îndepărteze pe melci. Cu rol de a diminua cât mai mult pierderile culturilor, fermierii din județ aleg ca în fiecare zi (în special dimineața și seara) să culeagă melcii din cultură pentru a diminua pagubele și pentru a preveni înmulțirea acestora.
