Pârâul Corund a fost deviat complet, luni, prin sistemul de țevi corugate montat în zona Praid, lucrarea realizată pentru gestionarea situației de urgență generată de inundarea salinei fiind una unică în România.
Directorul de investiții al Societății Naționale a Sării, Nicolae Sebastian Șoltuz, a declarat luni, la Praid, că devierea a avut loc luni dimineața, mai devreme decât fusese planificat, din cauza debitului crescut al pârâului, în urma ploilor înregistrate în zonă.
‘Astăzi (luni-nred) dimineață ar fi trebuit să dăm drumul oficial la devierea părului Corund pe țevile corugate. Din păcate, vremea nu ne-a ajutat să așteptăm să fim cu toți împreună, pârâul a fost deviat în cursul dimineții, la o oră foarte devreme, pentru că debitele au ajuns la aproape 0,8 m pe secundă și pompele nu ar mai fi putut face față. Am fost nevoiți să mutăm apa pe corugată’, a declarat presei Nicolae Sebastian Șoltuz.
Acesta a mai adăugat că după devierea apei prin țevile corugate, constructorii urmează să finalizeze lucrările de betonare la priza de captare și cele de ancoraj pe versant.
La rândul său, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, Ovidiu Ianculescu, a precizat că în jurul orei 4:30 pârâul a fost complet deviat prin țevile corugate, după ce debitul a crescut, în urma ploilor, iar pompele instalate în zonă nu mai putea face față.
În prezent, debitul a scăzut de la la 0.8 mc/s la 0.2 mc/s.
Ovidiu Ianculescu a mai menționat că a început și evacuarea motopompelor din zonă, astfel încât constructorul să poată să finalizeze lucrările.
Acesta a adăugat că se continuă monitorizarea calitativă a apei, nefiind înregistrate valori foarte crescute ale conductivității.
Devierea pârâului Corund peste zona afectată, ‘pentru ca apa dulce să nu intre în contact cu sarea’, a fost o lucrarea foarte dificilă și provocatoare, unică în România, a explicat presei Paul Bejan, directorul executiv al firmei constructoare.
‘A fost o lucrare foarte provocatoare, a fost o lucrare foarte interesantă și, în același timp foarte grea. E o lucrare unică, nu s-a mai făcut așa ceva și surprizele nu au încetat să apară în fiecare zi . Când am început, am început cu drumurile tehnologice, (…) fiecare drum tehnologic, după ce îl terminam se surpa, pentru că nu am avut, și nimeni nu a avut, o planșă, un plan de situații, ca să știm exact pe unde sunt pereții minei. Fiind o mină veche nu era atât de bine documentată. Și atunci a trebuit să luăm cea mai grea hotărâre și soluție, să le facem pe partea laterală dreaptă, chiar prin locurile unde s-a surpat și prin locurile unde a intra apa în mină. Și a fost destul de dificil, pentru că a trebuit un volum foarte mare de lucruri și lucrări foarte complexe. A intrat enorm de multă piatră, argilă și celelalte elemente care sunt împreună cu acestea, pentru a realizat stabilizarea solului. (…) Noi am lucrat aici cu un risc la fiecare moment. În fiecare minut era un risc de surpare, de sufoziuni, pentru că o dată apă intrată în mina a dizolvat pereții de sare și plafonul s-a subțiat. Și datorită faptului că lucrările care au fost făcute înainte de a începe noi au fost făcute oarecum neglijent, fără să fie făcut un studiu, fără să aibă o expertiză și au penetrat stratul de argilă. Și o dată înlăturat stratul de argilă, apa a ajuns la sare. Și apa dulce e un pericol iminent pentru sare și a topit-o și s-a întâmplat acea nenorocire’, a spus Paul Bejan.
Acesta a precizat că este pentru prima data când se face o astfel de lucrare cu țevi corugate de 2000 mm, iar ineditul lucrării este că ‘izolează complet și conferă o tranzitare a suprafeței terenului fără niciun risc’.
Paul Bejan a adăugat că în câteva zile ar urma să se termine și restul lucrărilor, dar că este nevoie și de realizarea unei zone ‘tampon’ pentru refularea viiturilor, necesară pentru prevenirea situațiilor în care conductele să nu poată face față debitului mare de apă.
El a dezvăluit că lucrările au scos la iveală și o groapă de gunoi, despre care nu existau informații și pe care constructorii au încercat să o izoleze.
‘E o groapă de gunoi pe care am descoperit-o, spre surprinderea noastră. Nimeni nu ne-a spus de ea, nimeni nu ne-a explicat că există și, după cum vedeți, sunt gunoaie, miros urât a fost. Am încercat să o izolăm cât am putut, dar nu e normal deasupra unei mine și lângă localitate, la 4-5 metri să ai groapă de gunoi’, a arătat Paul Bejan.
Acesta a susținut și că a văzut pești în pârâul Corund, dar și o colonie de rațe, semn că ‘viața își continua cursul’.
Totodată, acesta a mai spus că traseele turistice din zonă nu vor fi deschise, după finalizarea lucrărilor, întrucât riscul este ‘enorm’.
