Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat recent că România negociază cu Comisia Europeană prelungirea termenului pentru închiderea minelor și centralelor pe cărbune, prevăzut inițial pentru finalul anului 2025. Demersul vine ca urmare a întârzierilor majore în realizarea noilor centrale pe gaz, proiecte care ar fi trebuit să înlocuiască vechile capacități pe cărbune, condiție impusă de UE pentru acordarea de fonduri de tranziție în valoare de miliarde de euro.
În urmă cu cinci ani, România și-a asumat tranziția energetică prin renunțarea treptată la exploatările carbonifere și la centralele aferente, sub presiunea politicilor europene de decarbonizare și a Pactului Verde European. În schimb, țara a primit sprijin financiar semnificativ, dar implementarea proiectelor de producție energetică pe gaz a rămas doar pe hârtie. În lipsa alternativelor funcționale, guvernul justifică acum necesitatea menținerii centralelor pe cărbune atât pentru siguranța energetică, cât și pentru protejarea locurilor de muncă din Oltenia și Valea Jiului.
Ministrul Ivan avertizează că, în cazul unei retrageri abrupte a acestor capacități, prețul energiei ar putea crește dramatic, România fiind deja aproape de vârful european la acest capitol, iar mii de angajați și-ar pierde locul de muncă. „Sper ca argumentele noastre să fie înțelese de Bruxelles și să putem amâna acest termen, însă condiția clară este să accelerăm dezvoltarea capacităților de producție pe gaz”, a transmis oficialul român.
Strategiile guvernului privind mineritul
Guvernul României a elaborat recent Strategia Națională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025–2035, care, alături de Strategia Energetică 2025–2035 (perspectivă 2050), definește liniile principale pentru exploatarea responsabilă a resurselor minerale, modernizarea industriei miniere, stimularea reindustrializării și refacerea mediului în arealurile miniere afectate. Documentul subliniază importanța alinierii la standardele europene și prioritizarea investițiilor responsabile în contexte de tranziție ecologică și economie circulară.ceccarbusinessmagazine+1
Pentru zonele tradițional monoindustriale, cum ar fi Valea Jiului, există strategii de reconversie, sprijin socio-economic și investiții în noi profile industriale, parte a Inițiativei Europene privind Regiunile Carbonifere în Tranziție.l
Politica UE în domeniul cărbunelui și tranziția verde
Politica energetică și de mediu a Uniunii Europene se bazează pe decarbonizare, competitivitate și sustenabilitate, vizând renunțarea totală la cărbune ca sursă de energie. Totuși, criza energetică generată de invazia Rusiei în Ucraina a determinat flexibilizări temporare; UE a permis anumitor state membre să mențină sau să redeschidă capacități pe cărbune, adaptându-se la noile realități de securitate energetică și prețuri. În paralel, se păstrează însă accentul pe dezvoltarea accelerată a surselor regenerabile și a centralelor pe gaze pregătite pentru tranziția către hidrogen verde.
Subiectul tranziției miniere și energetice în România rămâne unul tensionat, la intersecția dintre angajamente europene, realități industriale și provocări socio-economice. Guvernul caută acum să obțină un răgaz necesar pentru punerea în funcțiune a alternativelor la energia pe cărbune, evitând un șoc pe piață și în comunitățile miniere, dar sub presiunea unor politici europene ferme de decarbonizare.
Credit foto: ID 102642534 | Coal Mine ©
Maxironwas | Dreamstime.com
