România și Polonia au folosit vizita oficială a președintelui Nicușor Dan la Varșovia pentru a-și consolida rolul de piloni ai Flancului Estic, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, folosirea programului SAFE al UE și coordonarea pe dosarele Ucraina–Republica Moldova–B9.
România și Polonia au folosit vizita oficială a președintelui Nicușor Dan la Varșovia pentru a întări rolul celor două țări ca piloni ai Flancului Estic, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, utilizarea programului SAFE al Uniunii Europene și coordonarea pe dosarele Ucraina–Republica Moldova–B9.
Vizita are loc în contextul Zilei Solidarității româno-polone, marcată la 3 martie, care comemorează alianța defensivă româno-polonă din 1921 și simbolizează relația specială dintre cele două state. Agenda întâlnirii de la Varșovia a fost construită pe trei direcții principale: securitate și apărare (cu accent pe Ucraina, Flancul Estic și legătura Marea Neagră–Marea Baltică), cooperare economică și investiții, respectiv coordonare politică în interiorul Uniunii Europene, inclusiv în perspectiva reuniunilor Consiliului European.
În declarațiile făcute după întrevederea cu președintele Poloniei, Nicușor Dan a vorbit despre „relația lungă de prietenie” și despre Parteneriatul Strategic româno-polon, semnat în 2009, prezentând cele două țări ca exemple de succes economic și social în Uniunea Europeană. El a subliniat că România și Polonia sunt state importante pe Flancul Estic, susținători constanți ai Parteneriatului transatlantic și actori care împărtășesc viziuni similare asupra viitorului proiectului european. Președintele a insistat că prima temă discutată cu omologul său a fost securitatea, într-un „context global complicat”, și a amintit cooperarea militară concretă: participarea Poloniei la brigada multinațională din România și prezența militară românească în grupul de luptă NATO din Polonia.
Nicușor Dan a legat direct dimensiunea de securitate de cea economică, explicând că industriile de apărare ale celor două state se află în fața unei oportunități generate de un context de securitate extrem de tensionat. El a anunțat că la Varșovia s-a discutat explicit despre posibilitatea de colaborare la achiziții comune de armament, cu folosirea programului SAFE al Uniunii Europene, dar și despre perspectiva producerii în comun de echipamente militare, astfel încât România și Polonia să profite de faptul că se numără printre principalii beneficiari ai acestui instrument european.
Programul SAFE (Security Action for Europe) oferă până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru consolidarea industriei de apărare europene și accelerarea achizițiilor militare până în 2030, creând un cadru favorabil pentru proiecte industriale transfrontaliere. România are deja anunțat un pachet de investiții de aproximativ 16,6 miliarde de euro în cadrul SAFE, pentru 21 de proiecte majore care vizează vehicule blindate, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană și muniții, în timp ce Polonia este cel mai mare potențial beneficiar, cu peste 40 de miliarde de euro solicitate pentru modernizarea rapidă a propriei capacități militare. În acest context, ideea producției comune româno-polone și a achizițiilor coordonate apare ca un pas logic pentru a capta cât mai mult din fluxurile financiare europene și a evita fragmentarea comenzilor de apărare.
Șeful statului român a discutat cu omologul său și despre coordonarea în cadrul formatului B9, amintind că România și Polonia sunt inițiatoarele acestui cadru al țărilor de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a precizat că summitul B9 din luna mai, de la București, va fi pregătit în strânsă cooperare cu Varșovia și va include și invitarea unor state nordice, ceea ce ar lărgi și mai mult geometria politică a formatului. Discuțiile au vizat și situația internațională, în special războiul din Ucraina și evoluțiile din Republica Moldova, domenii în care Bucureștiul și Varșovia au, potrivit președintelui, viziuni practic identice.
Pe lângă componenta de securitate, agenda a inclus o discuție consistentă despre economie, pe care președintele a numit-o „al doilea cel mai important subiect” după apărare. Nicușor Dan a mulțumit Poloniei pentru sprijinul acordat aderării României la OCDE și a anunțat participarea la un forum mixt de afaceri româno–polonez, unde companii din cele două țări caută să contureze proiecte comune în domenii precum infrastructura, energia sau tehnologia informației, urmat de o ședință comună a guvernelor. Totodată, el a menționat discuții privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene și alte dosare curente de pe agenda europeană, semn că Bucureștiul și Varșovia încearcă să își armonizeze pozițiile înaintea negocierilor dure de la Bruxelles.
Declarațiile venite din partea președintelui polonez au completat mesajele de la București, accentuând rolul comun al României și Poloniei ca state de primă linie în fața amenințării ruse și necesitatea consolidării posturii de descurajare a NATO pe Flancul Estic. Varșovia privește programul SAFE ca pe o oportunitate de finanțare fără precedent pentru propria industrie de apărare, iar deschiderea către producție comună cu România completează un plan de investiții în armament evaluat la peste 40 de miliarde de euro, anunțat deja în spațiul european. Discursul polonez reia, de altfel, temele constante din ultimii ani: sprijinul fără echivoc pentru Ucraina, susținerea extinderii Uniunii Europene și întărirea relației transatlantice, precum și folosirea formatului B9 ca platformă de coordonare politică a statelor de pe Flancul Estic.
În marja vizitei, Nicușor Dan a fost întrebat de presa română și străină despre dezbaterea privind o posibilă intrare a României sub „umbrela nucleară” a Franței, într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu și amenințările rusești reînvie discuțiile despre descurajarea nucleară europeană. Președintele a evitat un răspuns tranșant privind un aranjament specific cu Parisul, dar a insistat că România, „ca toate țările NATO, este deja sub umbrela nucleară oferită de SUA”, sugerând că orice eventual pas suplimentar ar trebui analizat cu prudență în cadrul aliat și având în vedere sensibilitățile politice interne. Această poziționare indică faptul că Bucureștiul nu dorește, cel puțin deocamdată, să dea semnalul unei autonomizări strategice față de Washington, chiar dacă discută deschis cu parteneri europeni precum Franța sau Polonia despre întărirea capacităților de apărare.
Dincolo de simbolistica steagurilor românești arborate la palatul prezidențial de la Varșovia, remarcată explicit de Nicușor Dan, vizita marchează un pas clar către operaționalizarea pragmatică a parteneriatului româno-polon. Cooperarea în achiziții și producție militară pe bani europeni, coordonarea strategică în NATO și în Uniunea Europeană și dialogul economic structurat prin forumuri de afaceri și ședințe comune de guverne proiectează Bucureștiul și Varșovia ca o veritabilă „coloană vertebrală” a Flancului Estic în anii care vin.
