Lucrările de reabilitare la Barajul Leșu, singurul baraj din România modernizat cu fonduri PNRR în valoare de peste 200 de milioane de lei, au intrat în faza de umplere controlată a acumulării, după o pauză de 12 ani în care lacul a stat gol din motive de siguranță. Autoritățile anunță că șantierul a ajuns la circa 65% execuție și dau asigurări că investiția va fi finalizată până în august 2026, termen crucial pentru respectarea finanțării europene.
„Suntem în grafic și suntem convinși că până în august terminăm lucrarea. Astăzi este ziua în care oprim golirea la Leșu și începem acumularea”, a declarat directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, Pásztor Sándor, prezent pe șantier alături de vicepremierul Tánczos Barna și ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit acestuia, în prima etapă, lacul va fi umplut treptat cu circa 5 milioane de metri cubi de apă, aproximativ 15% din capacitatea totală, proces estimat să dureze aproape două luni, în condițiile unui regim hidrologic secetos.
Autoritățile au stabilit ca, după umplerea de probă, să fie monitorizați atent versanții și comportarea în timp a construcției, pentru a preveni eventuale alunecări de teren sau alte probleme tehnice, înainte ca volumul să fie ridicat spre cei aproximativ 30 de milioane de metri cubi ai nivelului normal de exploatare. În condiții hidrologice normale, specialiștii estimează că până la iarnă lacul s-ar putea apropia de nivelul maxim, ceea ce ar însemna reluarea rolului de rezervă strategică de apă pentru Oradea și alte comunități din județul Bihor, atât pentru alimentare cu apă, cât și pentru protecție la viituri.
Vicepremierul Tánczos Barna a descris lucrarea de la Leșu drept „impresionantă prin complexitate și volum”, subliniind contribuția echipelor tehnice de la ABA Crișuri și a constructorilor care mai au, potrivit estimărilor sale, „două luni de muncă asiduă” pentru a închide partea critică a proiectului. La rândul său, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a amintit că Barajul Leșu este unul dintre cele mai importante proiecte rămase pe finanțare PNRR în domeniul gospodăririi apelor și a criticat pierderea, în anii trecuți, a unor „bugete uriașe” de fonduri europene care nu au fost valorificate.
Investiția de la Leșu vizează creșterea siguranței în exploatare a barajului, reducerea riscului la viituri și asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă, prin lucrări ample de reabilitare structurală și modernizare. Printre intervențiile majore se numără impermeabilizarea paramentului amonte cu geomembrană, reabilitarea structurii barajului, consolidarea fundației prin injecții, modernizarea sistemului de monitorizare prin fibră optică și implementarea unei platforme SCADA moderne pentru control și alarmare. De asemenea, se lucrează la reabilitarea drumului de coronament, la modernizarea iluminatului, la montarea unor insule plutitoare pentru colectarea deșeurilor și la amenajarea unei scări pentru pești, element considerat unicat în țară prin complexitatea sa.
Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Dragoș Cazan, a subliniat că Barajul Leșu este o investiție reper în materie de siguranță a barajelor și continuitate ecologică a cursurilor de apă. Acesta a explicat că soluția de impermeabilizare a paramentului amonte este o tehnologie de actualitate, aplicată cu succes, iar scara de pești – realizată cu contribuția unor specialiști din mai multe state europene – este un proiect pilot pentru România, care ar putea fi replicat și la alte baraje.
Situat pe Valea Iadului, afluent al Crișului Repede, la circa 6 kilometri în amonte de satul Remeți, barajul și lacul de acumulare Leșu au fost construite în urmă cu aproximativ o jumătate de secol, cu rol de protecție la inundații și de asigurare a resurselor de apă pentru zonă. Acumularea a devenit de-a lungul anilor și un pol important de agrement în Munții Apuseni, iar autoritățile locale mizează acum pe reluarea turismului după reumplerea lacului, în paralel cu modernizarea drumului de acces spre baraj.
Lucrările de reabilitare au fost demarate etapizat în ultimul deceniu, după ce acum mai bine de 10 ani barajul a fost golit complet din cauza unor fisuri și probleme de siguranță, proiectul trecând prin mai multe faze de finanțare și licitații. În 2025, șantierul ajunsese la circa 40% execuție, cu lucrări intense la masca de etanșare și un program extins în trei schimburi, pentru a recupera întârzierile și a se încadra în termenele asumate prin PNRR.
Prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș, a declarat că finalizarea Barajului Leșu este un obiectiv strategic pentru județ, atât prin prisma siguranței la inundații, cât și pentru dezvoltarea turistică și asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă. Autoritățile județene și centrale insistă că menținerea ritmului actual de lucru este esențială pentru ca investiția de peste 200 de milioane de lei să fie dusă la bun sfârșit în termenul-limită din august 2026, fără riscul pierderii fondurilor europene.
