Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat miercuri, 15 iulie, că România este prinsă într-un blocaj politic care generează costuri economice zilnice, printr-o incertitudine ce afectează investițiile și predictibilitatea mediului de afaceri. Declarația a fost făcută la un eveniment de specialitate desfășurat la sediul Băncii Naționale a României, cu ocazia lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
Negrescu a subliniat că economia României depinde în mod direct de resursele europene, întrucât nouă din zece investiții publice implică, la un moment dat, fonduri UE. Potrivit europarlamentarului, „fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursele europene”, România având un raport financiar net pozitiv cu Uniunea Europeană: țara a contribuit cu circa 30 de miliarde de euro la bugetul comun, dar a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene.
Pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, Negrescu a cerut o alocare de cel puțin 60 de miliarde de euro pentru România, sumă comparabilă cu cea din actualul exercițiu financiar. El a avertizat că, dacă acest obiectiv nu este atins, țara riscă să devină „un risc major pentru dezvoltarea economică” pe termen mediu.
La același eveniment, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a susținut că România nu a putut evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, dar a apreciat că anul viitor nu vor mai fi necesare taxe noi, economia putând crește cu peste 2%. Președintele IMM România, Florin Jianu, a cerut la rândul său convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru semnarea unui pact economic și social, argumentând că „economia nu mai poate aștepta” un guvern stabil.
Vicepreședintele BNR, Leonardo Badea, a completat tabloul avertizând că o parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat, prin birocrația excesivă și lipsa de predictibilitate a politicilor publice, factori care descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor.
Analize economice independente confirmă tabloul descris de oficiali: economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 față de trimestrul precedent, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,2%. Analistul economic Adrian Negrescu (fără legătură cu europarlamentarul Victor Negrescu) a descris situația ca o „epocă de gheață” economică, generată de decizii administrative succesive – de la împrumuturi mari la creșteri repetate de taxe, sectorul construcțiilor rămânând practic singurul motor de creștere, susținut de investițiile publice și fondurile europene.
