Curtea Constituțională a decis luni, 17 august 2026, că sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din legea ANI este neconstituțională, la fel ca și publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției funcționarilor și demnitarilor vizați de lege. În aceeași ședință, judecătorii au validat cu majoritate de voturi constituționalitatea amendamentului cunoscut drept „Fritz”, care prevede încetarea de drept a mandatului sau funcției publice în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru cazurile de incompatibilitate și conflict de interese.
Decizia vine după luni de dezbateri aprinse pe tema retroactivității sancțiunilor introduse prin acest amendament, votat în comisia juridică a Senatului încă din iulie. Chiar președintele USR, Dominic Fritz, a atras atenția asupra acestei probleme înainte ca CCR să se pronunțe, afirmând: „Este evident că acest amendament este neconstituțional, Constituția spune foarte clar că orice lege poate să producă efecte doar în viitor”. Contestatarii au invocat exact articolul 15 din Constituție, care stabilește că legea dispune numai pentru viitor și nu poate crea sancțiuni noi pentru fapte și situații juridice deja finalizate sub reglementarea veche.
Miza juridică nu este deloc minoră. Toți experții juridici consultați înainte de pronunțarea CCR, au susținut că amendamentul violează principiul constituțional al neretroactivității legii, avertizând că o eventuală validare ar afecta credibilitatea Curții Constituționale. Practic, noua lege ANI aplică o pedeapsă — încetarea mandatului — pentru fapte de conflict de interese sau incompatibilitate constatate sau petrecute sub imperiul vechii legislații, ceea ce înseamnă, potrivit contestatarilor, judecarea retroactivă a unor situații deja consumate juridic.
Reacția lui Fritz nu a întârziat să apară. Imediat după decizie, primarul Timișoarei a declarat: „În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat. Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff”. Declarația face trimitere directă la controversele privind o presupusă întâlnire între președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan, întâlnire care a generat deja critici din partea președinților curților de apel, nemulțumiți de lipsa de transparență.
Fritz mai are deschis un alt front juridic legat de acest dosar. După ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins definitiv, în iunie 2026, recursul în dosarul de conflict de interese constatat de ANI — decizie care îi interzice practic candidatura la orice funcție aleasă până în 2030 — liderul USR a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cazul de față se leagă direct de acel dosar, întrucât noul amendament ANI ar putea grăbi, prin efectul legii, încheierea mandatului său de primar, chiar înainte ca CEDO să se pronunțe pe fondul acuzațiilor.
Dincolo de disputa politică imediată, decizia CCR ridică o problemă de principiu care va marca jurisprudența constituțională românească pentru anii următori: dacă o lege poate produce efecte asupra unor fapte petrecute înainte de intrarea sa în vigoare, atunci limitele articolului 15 din Constituție devin, în mod evident, negociabile — un precedent pe care mulți juriști îl consideră periculos pentru statul de drept.
