Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” se află și în acest an printre instituțiile care duc mai departe tradiția unuia dintre cele mai îndrăgite evenimente muzicale ale Clujului: Festivalul Mozart. Ediția din acest an va avea loc între 21 și 27 noiembrie 2025, fiind organizată împreună cu Filarmonica de Stat „Transilvania”, în colaborare cu Societatea Română Mozart și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac și al Asociației Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”.
Festivalul 2025 este dedicat memoriei Adrianei Bera (1952-2025), pianistă, muzicolog, profesoară și fost prorector al Academiei, care a condus timp de decenii Societatea Română Mozart și a transformat Festivalul într-un reper cultural pentru oraș cu rezonanță internațională. În ciuda dificultăților financiare care păreau să amenințe continuitatea evenimentului, prieteni, discipoli și colaboratori ai Adrianei Bera s-au unit pentru a aduce la viață o ediție omagială, construită cu devotament și dragoste, ca gest de recunoștință față de cea care a fost sufletul festivalului.
„Festivalul a fost de la început gândit în primul rând pentru tineri, melomani și viitori profesioniști, pentru a le dezvălui comorile spirituale ce se ascund în această muzică, atât de complexă și de accesibilă în același timp”, spunea Adriana Bera.
Ediția 2025 care poartă titlul „Mozart forever” aduce împreună muzicieni de renume internațional: Robert Levin (Harvard, Juilliard, Mozarteum Salzburg), Ya-Fei Chuang (Mozarteum Salzburg), Cordelia Höfer-Teutsch (Mozarteum Salzburg), Aurelia Vișovan (Hochschule für Musik Nürnberg), alături de ansambluri și interpreți clujeni de prestigiu, între care Cvartetul Arcadia, Tatiana Lisnic, Geani Brad, Aurelian Băcan, Traian Boală, Ion Storojenco și Szabolcs Dimén, precum și pianiștii Bernadette Czumbil, Raluca Rad și Benjámin Diószegi,discipoli ai Adrianei Bera. Muzicienii vor cânta gratuit; la Cluj, Salzburg, Viena, München și Nürnberg se repetă în tot acest timp programul concertelor și se lucrează la organizare sub coordonarea minuțioasă a Ștefanei Țițeica, prietenă a Adrianei Bera, colaboratoare a Academiei de Muzică și inițiatoare a acestei ediții omagiale.
Festivalul propune formate noi de concert, concepute pentru a aduce publicul mai aproape de experiența mozartiană: concert cu text dramatic, salon muzical cu texte și proiecții, concert-prelegere. În același spirit al deschiderii, evenimentul include cursuri de măiestrie susținute de artiștii invitați, oportunități unice de învățare pentru tinerii muzicieni.
Pentru publicul tânăr și pentru familii, programul educativ „Cu Mozart prin Europa” continuă tradiția festivalului de a cultiva sensibilitatea muzicală încă din copilărie, invitând copiii să descopere, cu familia sau cu clasa de școală, universul lui Mozart prin joc, mișcare și interacțiune cu muzicienii de pe scenă.
Generozitatea celor implicați transformă această ediție într-un „festival cu dragoste în loc de buget”, o expresie a solidarității și a credinței în puterea muzicii de a uni.
Programul complet al Festivalului Mozart 2025 și detalii despre concerte și artiști pot fi găsite în documentul atașat, pe site-ul oficial www.festivalul-mozart.ro sau pe pagina de eveniment a festivalului.
Biletele sunt disponibile online, prin platforma Entertix, pentru concertele desfășurate la Filarmonica de Stat „Transilvania” (Auditorium Maximum), Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” (Studioul de concerte), și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” (Sala festivă).
Despre Festivalul Mozart. Festivalul Mozart de la Cluj-Napoca a fost înființat în 1991 cu ocazia bicentenarului morții compozitorului. Inițiator al Festivalului a fost muzicologului Francisc László, fondatorul primei Societăți Mozart din fostul bloc comunist, care a organizat festivalul în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și Filarmonica de Stat „Transilvania”. De-a lungul anilor, festivalul a devenit „o emblemă a iernii clujene” cum îl numea Adriana Bera. An de an, Clujul celebrează moștenirea artistică a lui Wolfgang Amadeus Mozart prin concerte, conferințe și programe educative dedicate profesioniștilor și publicului larg.
Aurelia Vișovan (pian) și Toby Thatcher (dirijor) în concertul de deschidere al Festivalului Mozart ediția 2025, in memoriam Adriana Bera
- Vineri, 21 noiembrie 2025, ora 19.00
- Colegiul Academic
- Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
- Toby Thatcher dirijor
- Aurelia Vișovan pian
- Wolfgang Amadeus Mozart
- Maurerische Trauermusik, în do minor, KV 477
- Concertul pentru pian nr. 20, în re minor, KV 466
- Simfonia nr. 35 în Re major, KV 385, Haffner
Concertul de deschidere al Festivalului Mozart din acest an (vineri, 21 noiembrie 2025, ora 19.00 / Colegiul Academic) se va desfășura sub semnul unei emoții imense și al unei recunoștințe care transcende scena. Întreaga ediție 2025 este un omagiu adus regretatei prof. univ. dr. Adriana Bera, personalitate marcantă a vieții muzicale clujene, pedagog de excepție și spirit formator pentru generații întregi de muzicieni. În amintirea ei și a impactului pe care l-a avut în calitate de Președinte al Societății Române Mozart, Festivalul își deschide porțile cu sentimentul unei continuități, a dăruirii, a disciplinei, a eleganței intelectuale și artistice pe care Domnia sa le-a insuflat studenților, colegilor, prietenilor și iubitorilor de muzică bună.
Alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, pe scena sălii Auditorium Maximum vor urca vineri seara pianista Aurelia Vișovan și dirijorul Toby Thatcher, cu un program Mozart special conceput pentru o seară concertistică de excepție.
Despre lucrări
Maurerische Trauermusik, K. 477, un tablou sonor cu istorie complicată
În 1785, când doi membri ai lojei masonice din Viena au trecut la cele veșnice, Mozart a fost chemat să compună o lucrare pentru ceremonia funerară. Rezultatul – un tablou auster, un moment de tăcere apăsătoare, în care publicul este invitat să transforme durerea și reculegerea într-o formă de înălțare spirituală. Lucrarea nu a fost destinată unei săli de concert, iar acest lucru se resimte în gravitatea care îi marchează fiecare frază, inclusiv prin integrarea „tonus peregrinus” o formulă de cânt gregorian cu conotații liturgice vechi.
Maurerische Trauermusik face parte din grupul creațiilor cu caracter masonic compuse de Mozart după intrarea sa în lojă, lucrări în care ideile de fraternitate și moralitate devin surse centrale de inspirație.
Concertul pentru pian nr. 20, în re minor, KV 466
Mozart a scris doar două concerte pentru pian în tonalități minore, iar Concertul nr. 20 în re minor este, fără îndoială, cel mai tulburător dintre ele. În limbajul mozartian, re minorul este o culoare a extremelor: furie, neliniște, destin; tonalitatea ariei Electrei din Idomeneo și a Reginei Nopții din Flautul fermecat. (…)
Dramatismul, umbrele și contrastele frapante ale acestui Concert îl așază pe Mozart în postura unui veritabil precursor al Romantismului. Nu întâmplător este una dintre puținele lucrări ale sale pe care Beethoven le-a interpretat public, compunându-și propria cadență. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, a scrie o cadență pentru lucrarea altui compozitor era un gest de admirație rar etalat și un semn de continuitate artistică. În cazul lui Beethoven (compozitorul exigent, necruțător cu muzica altora) alegerea Concertului nr. 20 a fost o recunoaștere directă a autorității lui Mozart, un dialog în care două spirite geniale s-au întâlnit peste timp.
Simfonia nr. 35 în Re major, KV 385, Haffner
Simfonia Haffner s-a născut într-unul dintre cele mai aglomerate momente din viața lui Mozart. Era vara anului 1782, Răpirea din serai tocmai îl consacrase la Viena, se pregătea de căsătorie cu Constanze, preda, compunea, iar tatăl său i-a cerut brusc o nouă lucrare festivă pentru prietenii de familie Haffner din Salzburg. Simfonia era destinată ceremoniei prin care Sigmund Haffner Jr. urma să primească titlul de nobil. Mozart a răspuns printr-o scrisoare ce avea să devină celebră: „Sunt îngropat în treabă… dar pentru tine, dragul meu tată, voi lucra noaptea”.
În câteva săptămâni a finalizat o amplă serenadă, trimisă în grabă la Salzburg. Atât de intens a fost ritmul încât, luni mai târziu, când partitura i-a fost returnată pentru a o folosi într-un concert, Mozart scria uluit, cu veselia-i contagioasă: „Noua mea simfonie Haffner m-a surprins; nu-mi mai amintesc nicio notă. Dar, ce să spun?! e foarte bună!”
Pentru concertul din 23 martie 1783 de la Viena, Mozart a transformat serenada în forma simfoniei pe care o cunoaștem astăzi: a renunțat la marșul introductiv și la un al doilea menuet și a adăugat instrumente de suflat în mișcările extreme pentru a-i conferi o nouă sonoritate.
Lucrarea se încheie cu un torent de energie, un tempo vertiginos, pentru care Mozart le-a cerut muzicienilor să cânte „cât de repede pot”. Finalul Simfoniei Haffner funcționează ca o eliberare emoțională, un fel de catharsis.
În contextul concertului de deschidere al Festivalului Mozart 2025, acest final este un act de celebrare a vieții, o ridicare a privirii dinspre durere spre lumină, un mod de a spune că energia Adrianei Bera continuă, că spiritul ei rămâne prezent în oamenii pe care i-a format, în ideile pe care le-a lăsat în scrieri, în arta pe care a trăit-o și a dat-o mai departe. În locul unei tăceri, o înălțare. (sursă text Oana Bălan-Budoiu)
Toby Thatcher este un dirijor australian-britanic, director artistic al proiectului Zeitgeist. A colaborat cu ansambluri precum Orchestre National de France, hr-Sinfonieorchester Frankfurt, Ensemble Modern, Ensemble Intercontemporain, RTÉ Concert Orchestra, Slovenian Philharmonic, Sinfonietta Cracovia, Croatian Radiotelevision Symphony Orchestra, Sydney Symphony Orchestra, Sinfonieorchester Basel, ș.a. Stagiunea 2024/25 a marcat revenirea la RTÉ Concert Orchestra, Trondheim Symfoniorkester, London Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Ensemble Modern, Riot Ensemble și Sinfonia Smith Square.
Este laureat al unor competiții de prestigiu: Premiul III la Concursul „Guido Cantelli” (2022), Premiul II la Princess Astrid International Competition (2022), Premiul II la Concursul Lovro von Matačić (2019), Premiul III la Georg Solti International Conducting Competition (2015) și câștigător al Neeme Järvi Prize la Menuhin Festival (2015).
A absolvit Royal Academy of Music, apoi un Master în Interpretare unde l-a avut ca mentor pe compozitorul și dirijorul Péter Eötvös, fiind totodată Conducting Fellow la Cabrillo Festival, sub îndrumarea lui Cristian Măcelaru. Înainte de a se consacra la pupitrul dirijoral, a cântat în orchestrele London Philharmonia, Royal Philharmonic Orchestra și London Sinfonietta, experiență care se simte în înțelegerea pe care o are pentru ansamblul orchestral.
Toby Thatcher este pasionat de eseistică și muzicologie. Scrierile sale despre repertoriul agreat de publicul larg, diversitate și rolul social al orchestrei propun o perspectivă care nu se rezumă la confort sau nostalgie; el caută dialogul și relevanță muzicii pentru toate tipurile de audiențe.
A lucrat cu copii și tineri din comunități vulnerabile, coordonând proiecte educaționale și sociale, convins fiind că muzica poate fi un instrument de transformare.
Criticii îl descriu drept un dirijor plin de energie, precizie și imaginație, un artist care caută mereu să surprindă: „…tehnică dirijorală excelentă, autoritate și muzicalitate… impresionant” (David Robertson, dirijor); „…un exponent curios și pasionat al muzicii noi…” (Péter Eötvös, compozitor/dirijor).
Aurelia Vișovan
Pianista, clavecinista și fortepianista Aurelia Vişovan este o interpretă recunoscută pe plan internațional, câștigătoare a concursului de fortepiano Musica Antiqua Brugge în 2019. Este invitată să cânte în mod regulat atât pe instrumente istorice, cât și pe piane moderne, pe scene precum Sala Mare a Filarmonicii din Berlin, Elbphilharmonie Hamburg, BOZAR, Seoul Arts Center, Ateneul Român, Auditorio de Zaragoza, Brucknerhaus Linz, Die Glocke Bremen, Casa da Música Porto, Musikverein Viena și în festivaluri precum Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Vorpommern sau Bachfest Leipzig.
A cântat ca solistă cu Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Dresden, Das Sinfonieorchester Berlin, Seto Philharmonic Orchestra (Japonia), Bach Solisten Seoul (Coreea de Sud) precum și în țară cu Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Română de Tineret și diverse filarmonici, alături de dirijorii Mihail Agafița, Horia Andreescu, Cristian Brâncuși, Paul Mann sau Naoto Otomo. În 2017 Aurelia Vișovan a realizat la Cluj, alături de dirijorul Gabriel Bebeșelea, premiera mondială a Concertului pentru pian și orchestră în re minor de George Enescu.
Discografia sa, apărută la casele de discuri Ricercar, Passacaille, Berlin Classics, KNS Classical printre altele, o prezintă atât în calitate de solistă, cât și ca muzician de cameră, pe pian modern și pe instrumente istorice cu claviatură.
Aurelia Vişovan este câștigătoarea a peste 25 de premii, printre care se numără premiul I la Concursul Internațional de Pian Santa Cecilia din Porto, premiul special pentru cea mai bună interpretare a piesei contemporane la Concursul Internațional de Pian Premio Jaén, în Spania, premiul al V-lea la Concursul International de Pian de la Takamatsu, Japonia și premiul al II-lea la Concursul Internațional de Clavecin Paola Bernardi de la Bologna.
Născută în 1990 la Sighetu Marmației, interpreta a studiat pianul în orașul natal și ulterior la Cluj sub îndrumarea profesoarelor Monica Chifor, Gerda Türk și a prof. univ. dr.Adriana Bera. În 2016 a absolvit Universitatea de Muzică din Viena cu nota maximă, unde a studiat pian cu Martin Hughes și clavecin cu Gordon Murray. În 2021, Aurelia Vișovan a obținut titlul de doctor în muzică la Academia de Muzică din Cluj. În prezent Aurelia Vișovan este profesor universitar la catedra de pian a Universității de Muzică din Nürnberg.
Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.
