Într-o comună din Bistrița-Năsăud, ajutoarele de încălzire menite să țină de frig familiile vulnerabile au devenit, timp de mai bine de un an, sursa unui veritabil „fond paralel” pentru câțiva angajați ai primăriei. Trei funcționare, cu vârste între 54 și 58 de ani, au fost reținute pentru 24 de ore după ce anchetatorii au documentat o schemă de delapidare întinsă pe aproape un an și jumătate, cu un prejudiciu estimat la circa 280.000 de lei. Procurorii vorbesc despre constituirea unui grup infracțional organizat chiar în interiorul Primăriei Chiuza, acuzațiile vizând delapidare, abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri oficiale.
Potrivit informațiilor furnizate de polițiștii din Bistrița-Năsăud, schema ar fi început în octombrie 2024 și ar fi continuat până în ianuarie 2026, adică pe perioada a două sezoane de încălzire. În acest interval, funcționarele ar fi falsificat cereri pentru ajutoare de încălzire în numele unor persoane îndreptățite sau nu, care însă nu depuseseră niciun fel de solicitare și, în multe cazuri, nici nu știau că apar pe listele de beneficiari. Odată ce dosarele „fabricate” erau aprobate, aceleași persoane ar fi contrafăcut semnăturile pe statele de plată, încasând în mod repetat sumele de bani care trebuiau să ajungă la gospodăriile vulnerabile.
Perchezițiile declanșate în 19–20 februarie au vizat atât sediul Primăriei Chiuza, cât și locuințele mai multor funcționari suspectați că au participat la mecanismul fraudulos. În total, anchetatorii au făcut șase descinderi, ridicând documente, liste de plată și înscrisuri care arată traseul banilor de la bugetul de stat până în buzunarele angajaților. Conform datelor comunicate public, suma totală plătită în baza actelor suspecte depășește 279.000 de lei, urmând ca ancheta să stabilească exact dimensiunea prejudiciului și a perioadei în care acesta a fost produs.
Cazul de la Chiuza lovește într-unul dintre puținele instrumente de protecție socială disponibile pentru familiile cu venituri mici, într-un context de scumpiri succesive la energie. Ajutorul de încălzire și suplimentul de energie reprezintă, în multe comunități rurale, singura plasă de siguranță în fața facturilor de iarnă, fiind acordate în baza unor cereri depuse la primărie, însoțite de acte de identitate, dovezi de venit și documente privind consumul de gaze, energie electrică sau alte surse. Tocmai această dependență de administrația locală a făcut posibilă „capturarea” mecanismului de către angajați care aveau atât acces la datele persoanelor vulnerabile, cât și control asupra circuitului documentelor și al plăților.
Nu este un incident izolat în sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzire. Recent, o verificare a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială într-o comună din județul Bacău a scos la iveală că, din 100 de familii controlate pe teren, 82 încasau ajutoarele necuvenit, fie pentru că locuințele declarate nu erau locuibile, fie pentru că „beneficiarii” erau plecați în străinătate. Inspectorii sociali au cerut recuperarea sumelor plătite și reanalizarea tuturor dosarelor de ajutor pentru încălzirea locuinței aflate în plată între noiembrie 2025 și martie 2026, semn că fenomenul nu se rezumă la o singură primărie sau la câțiva funcționari corupți, ci indică vulnerabilități structurale în felul în care sunt gestionate aceste fonduri.
Contextul general arată un sistem de protecție socială puternic centralizat la nivel de bugete, dar delegat aproape integral administrațiilor locale în ceea ce privește identificarea beneficiarilor, verificarea condițiilor de eligibilitate și efectuarea plăților. Primăriile primesc cererile, verifică actele, întocmesc listele și, în final, gestionează fluxul de bani către cei înscriși, într-un cadru birocratic care se bazează masiv pe încredere și pe semnături pe hârtie. Lipsa digitalizării complete, controalele de fond rare și resursa umană limitată în multe primării rurale creează terenul ideal pentru abuzuri: dosare fabricate, declarații pe propria răspundere luate de bune și „beneficiari” care există doar în registre.
De aceea, dosarul de la Chiuza nu vorbește doar despre trei funcționare reținute, ci despre un sistem în care, atunci când controlul intern și cel extern e slab, tentația de a transforma ajutoarele sociale în sursă de venit suplimentar devine foarte mare. Faptul că anchetatorii descriu o schemă derulată pe cel puțin un an și jumătate, cu un număr semnificativ de dosare și semnături falsificate, arată fie că nimeni nu a vrut să observe neregulile, fie că mecanismele de verificare sunt pur formale. În același timp, modul în care a fost pusă în practică frauda – prin folosirea identității unor persoane vulnerabile sau absente – accentuează cinismul unei practici în care tocmai cei mai fragili social devin instrumente pentru îmbogățirea unor bugetari.
Dincolo de responsabilitatea penală individuală, cazul ridică întrebări incomode pentru autoritățile locale și centrale. Cum a fost posibil ca, timp de mai multe sezoane de încălzire, să nu existe niciun semnal privind neconcordanțele dintre listele de beneficiari și situația din teren? De ce nu există mecanisme automate de corelare a datelor – de exemplu, între evidențele de domiciliu, veniturile declarate și consumul real de energie –, astfel încât dosarele fictive să fie semnalate aproape în timp real? Răspunsurile la aceste întrebări țin nu doar de responsabilitatea penală a câtorva funcționari, ci și de felul în care statul înțelege să își protejeze propriile programe sociale de captură și delapidare.
În prezent, cele trei angajate reținute urmează să fie prezentate magistraților cu propunere de arestare preventivă, în timp ce ancheta continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate și a exactului prejudiciu produs. În paralel, presiunea publică și mediatizarea cazului pot forța atât primăria, cât și instituțiile centrale să treacă de la reacții punctuale la reforme concrete: digitalizarea integrală a circuitului documentelor pentru ajutoarele de încălzire, controale tematice în toate primăriile unde sumele plătite ridică suspiciuni, sancțiuni reale pentru cei care au validat proceduri vădit viciate. Dacă aceste măsuri vor rămâne doar la nivel de declarații sau vor deveni standard de funcționare, se va vedea în următoarele sezoane, când, din nou, statul va fi pus în situația de a alege: protejează persoanele vulnerabile sau tolerează, din inerție, ca ele să fie folosite ca paravan pentru noi „combinații” cu bani publici.
