La Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureș a fost expus, vineri, în premieră, în prezența președintelui Academiei, Ioan-Aurel Pop, Lexiconul de la Buda, apărut în 1825, primul dicționar cvadrilingv al limbii române, realizat de Școala Ardeleană.
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a arătat în deschiderea Conferinței Naționale ”200 de ani de la editarea primului dicționar etimologic al limbii române – Lexiconul de la Buda”, găzduită de UMFST Târgu Mureș, că Școala Ardeleană e atât de legată de latinitate, încât ”nu putem să vorbim despre latinitate fără să ne referim la Școala Ardeleană”.
Ioan-Aurel Pop a susținut o veritabilă lecție de istorie a limbii latine pe teritoriul românesc și a modului în care s-a ajuns la editarea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, arătând că ”Școala Ardeleană nu a făcut decât să pună într-o formă articulată, științifică, ceea ce știau românii”.
”Școala Ardeleană este prima mișcare care anunță evoluția universitară a românilor și posibilitatea ca și românii să aibă școli superioare. De când episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein plănuise școlile Blajului, pe care le-a inaugurat Petru Pavel Aron, la 1754, ideea romană nu ne-a părăsit niciodată până astăzi, de membri ai latinității. Cea mai vorbită limbă maternă de pe lumea asta e o limbă neolatină, spaniola, nu engleza, nu chineza (…). Cea mai apropiată limbă de limba noastră e, categoric, italiana, de acolo de unde vin originile. 80% din cuvintele pe care le folosim în viața cotidiană sunt de origine latină, 79% din cuvintele poeziilor eminesciene sunt de origine latină. Sigur, nu vin toate de la Roma, fiindcă toate limbile se îmbogățesc”, a spus președintele Academiei Române.
Și limba română a fost o limbă permeabilă, a subliniat Ioan-Aurel Pop, unele cuvinte fiind împrumutate ca neologisme, dar ”paradoxal este că și cuvintele englezești pe care le preluăm acum, mai mult decât trebuie (…) sunt de origine latină luate prin intermediul limbii franceze”.
”350 de ani la Curtea Angliei limba oficială a fost franceza, când se credea că limba engleză va fi destinată văcarilor și porcarilor, când poetul Geoffrey Chaucer, în a doua parte a secolului XIV, ne spune că se pot scrie poezii și în limba văcarilor, cowboys. Cine putea să prevadă aceste lucruri? Și totuși suntem membri ai acestui mare grup al latinității, avem zeci de lectorate de limbă română în lume – nu zic că avem noi bani, Guvernul României nu cheltuiește bani pentru chestii de astea, dar pentru că limba română fiind alături de franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană se studiază ca a doua limbă romanică, a treia limbă romanică, în multe dintre universități, în toate universitățile care se respectă. Apropo de Școala Ardeleană și de legătura noastră cu cetatea eternă Roma, ieri la Academia Română, președintele Academiei Naționale Italiene, profesor Roberto Antonelli, a ținut un discurs foarte frumos în limba italiană și românii din Aula Magna a Academiei Române din București au înțeles tot sau aproape tot”, a evidențiat președintele Academiei Române.
Conferențiarii din cadrul evenimentului găzduit de UMFST Târgu Mureș au subliniat că Lexiconul de la Buda, cu titlul complet în ortografia lexiconului ”Lesicon románescu-látinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai multi autori, in cursul” a trideci, si mai multoru ani s” au lucratu”, apărut în 1825, este primul dicționar cvadrilingv al limbii române, acesta fiind considerat o adevărată capodoperă filologică a cărturarilor Școlii Ardelene.
La Conferința Națională ”200 de ani de la editarea primului dicționar etimologic al limbii române – Lexiconul de la Buda” de la Târgu Mureș participă numeroși istorici și specialiști în literatura română, care vor prezenta studii pe marginea Lexiconului de la Buda, precum prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Institutul de Cercetări Socio-Umane ”Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Universitatea Babeș-Bolyai, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Horga, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Iulian Boldea, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureș; conf. univ. dr. Laura Stanciu, Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; conf. univ. dr. Nagy Levente, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta; și prof. univ. dr. Doina Butiurcă, UMFST Târgu Mureș.
Sursa: Agerpres
