Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis marți să înainteze președintelui Nicușor Dan propunerile de numire a lui Alex Florența ca procuror-șef adjunct al DIICOT și a lui Marius Voineag în funcția de adjunct al procurorului general, fără a mai aștepta un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia vine după luni de blocaj instituțional. Secția pentru procurori a CSM nu a reușit, în niciuna din cele patru ședințe organizate, să emită un aviz consultativ în cazul celor doi magistrați — de fiecare dată înregistrându-se un vot de 3 la 3, fără ca membrii Secției să ajungă la o majoritate. Conform legii, avizul CSM are caracter consultativ, iar ministrul Justiției are prerogativa de a înainta propunerile președintelui indiferent de rezultatul acestuia.
Ministrul Radu Marinescu anticipase această mișcare încă din luna martie, când declarase că „votul de 3 la 3 este sinonim cu lipsa unui aviz” și că, în această situație, „propunerile se înaintează președintelui”. Ministrul a susținut că propunerile sale nu au caracter subiectiv și că procedura este în deplin acord cu prevederile legale.
Cine sunt cei doi procurori
Alex Florența este un procuror cu o carieră de peste două decenii în structurile specializate ale Ministerului Public. A condus serviciul teritorial Timișoara al DIICOT timp de două mandate, iar din ianuarie 2021 a fost delegat la structura centrală a instituției. Între dosarele de referință pe care le-a instrumentat se numără cazuri majore de trafic de droguri, inclusiv cel al grupării conduse de Lucian Boncu, contrabandă și corupție vamală la Moravița, precum și dosarul „Motorină CFR”. Între 30 martie 2023 și 29 martie 2026, Florența a deținut funcția de procuror general al României, ale cărei mandat a expirat în urmă cu câteva zile. Propunerea sa actuală vizează un post de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Marius Voineag vine cu un parcurs la fel de solid în structurile anticorupție și de criminalitate organizată. A ocupat funcția de procuror-șef al DNA între 30 martie 2023 și 29 martie 2026, după ce anterior fusese procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din Parchetul General. Înainte de DNA, a coordonat combaterea criminalității economico-financiare în cadrul DIICOT Structura Centrală. El este propus acum pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
Contextul larg: o schimbare de gardă la vârf
Numirile fac parte dintr-un proces mai amplu de restructurare a conducerii marilor parchete, declanșat în urma expirării simultane, la 29 martie 2026, a mandatelor mai multor șefi de instituții. Ministrul Marinescu a trimis marți, 7 aprilie, președintelui Nicușor Dan un pachet complet de propuneri pentru șefia parchetelor. Pe lângă Florența și Voineag, a fost propusă și Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general — deși aceasta a primit un aviz explicit negativ din partea CSM, cu un scor covârșitor de 5 la 1. Chiriac a susținut marți un nou interviu la Ministerul Justiției, după ce inițial fusese respinsă, și a declarat că observațiile CSM „nu reprezintă un minus, ci un câștig al experienței”.
Avizul CSM — consultativ, nu obligatoriu
Miza juridică a acestor numiri stă în interpretarea avizului CSM. Conform cadrului legal în vigoare, Secția pentru procurori emite un aviz cu caracter consultativ, nu obligatoriu. Ministrul Justiției are prerogativa de a înainta propunerea președintelui inclusiv în absența unui aviz favorabil sau în cazul unui blocaj de vot. Radu Marinescu a invocat această prevedere încă din luna martie, când a explicat că un vot de 3 la 3 este „sinonim cu lipsa unui aviz” și că procedura urmează cursul normal. Decizia finală de numire aparține, în ultimă instanță, președintelui României — Nicușor Dan, ales în funcție la finalul anului 2024.
Mingea se află acum în terenul Palatului Cotroceni. Președintele Nicușor Dan poate să emită decretele de numire, să ceară un punct de vedere suplimentar sau să refuze propunerile — deși refuzul este posibil o singură dată, după care ministrul poate propune aceleași persoane. Procesul de numire a conducerii marilor parchete continuă astfel să fie marcat de tensiuni instituționale între puterea executivă și organismul de autoguvernare a magistraturii, ridică semne de întrebare cu privire la independența parchetelor și va fi urmărit îndeaproape atât de societatea civilă, cât și de partenerii europeni ai României.
