Zeci de oameni s-au adunat vineri seară în Piața Țarcului din Timișoara și câteva sute în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție din București, într-un val civic ce cere revocarea conducerii marilor instanțe și reforme reale pentru o justiție independentă. Mișcările sunt organizate de grupul Tineri Liberi, Inițiativa Timișoara și ONG-uri precum Corupția Ucide, Rezistența, Declic și Inițiativa România.
Organizatorii denunță presiuni politice, haos legislativ și „capturarea puterii decizionale de către un grup din vârful justiției”, avertizând că degradarea statului de drept afectează întregul fundament democratic al societății românești. Revendicările centrale includ:
- Revocarea Liei Savonea (președinte ÎCCJ) și a Elenei Costache (președinte CSM)
- Eliminarea privilegiilor injuste pentru magistrați
- Reformă reală a modului de calcul al pensiilor speciale (principiul contributivității)
- Transparanță și orientare către adevăr, nu privilegii.
În București, protestatarii au acuzat-o pe Lia Savonea de slăbirea luptei anticorupție și de promovarea unor decizii favorabile persoanelor cu probleme penale. Au fost scandate lozinci precum: „Demisia, Lia Savonea!”, „Judecați, nu mai amânați!”, „Unde-i lege, nu-i Savonea!”. Estimările privind numărul participanților au variat între 500 și 1.000 în intervalul maxim.
Context: Statul de drept și tensiunile din sistem
Criza din justiție nu este nouă. Asaltul asupra independenței sistemului a început, conform organizatorilor, cu controversata OUG13 și s-a acutizat anual, punând sub semnul întrebării separarea puterilor în stat. Protestatarii citează adesea influențarea magistraturii de către politica de vârf și reacția abuzivă a instituțiilor față de vocea societății civile.
ONG-urile acuză actuala conducere nu doar de decizii contestate privind dosare mari de corupție, dar și de transformarea CSM într-un instrument politic, eliminarea vocilor independente din sistem și nominalizări controversate, inclusiv la SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție). De asemenea, se reproșează modul netransparent de numire în funcție, înainte de termenul legal.
În paralel cu protestele, un grup de avocați a transmis, în fața ÎCCJ, mesaje de susținere: „Actul de justiție nu se negociază”, „Fără justiție populară”, „Independența justiției protejează cetățeanul”. Unii magistrați au criticat public protestele, catalogându-le ca presiuni inadmisibile asupra instanțelor supreme și comparând retorica ONG-urilor cu tehnici folosite de regimuri autoritare.
Organizatorii anunță că vor continua acțiunile civice, inclusiv un protest în fața Consiliului Superior al Magistraturii. Mesajul lor e clar: „Nu ieșim în stradă pentru un moft. Justiția din România nu poate fi condusă de persoane care o vulnerabilizează.”
Protestele reflectă o preocupare largă privind credibilitatea actului de justiție și sarcina redării integrității instituțiilor. Societatea civilă solicită reformarea radicală a sistemului, de la eliminarea pensiilor speciale, la recuperarea independenței reale și transparentizarea proceselor de decizie și numire. Pe fundalul tensiunilor politice, presiunea publică rămâne una dintre puținele garanții că subiectele sensibile nu dispar din agenda publică.
