Asociația Forumul Româno-Maghiar, cu sediul în comuna Baciu, județul Cluj, a înaintat vineri, 17 aprilie 2026, denunțuri penale atât Procurorului General al României, cât și Procurorului-șef al Ungariei, vizând posibile infracțiuni comise de membri ai UDMR care dețin funcții publice, în legătură cu alegerile parlamentare maghiare din 12 aprilie 2026.
Conform denunțului semnat de Györke Zoltán, președintele organizației, în intervalul 23 martie – 12 aprilie 2026, mai mulți parlamentari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, precum și primari afiliați UDMR, au desfășurat activități organizate de sprijinire a votului prin corespondență în favoarea Fidesz, partidul lui Viktor Orbán.
Concret, acuzațiile vizează trei tipuri de acțiuni:
- Invitarea alegătorilor în sediile UDMR și în sediile unor primării, unde li s-au oferit instrucțiuni despre cum să voteze prin corespondență
- Organizarea transportului plicurilor cu buletine de vot completate spre reprezentanțele diplomatice ale Ungariei din Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc și București
- Folosirea funcției publice în scopul favorizării unor persoane în cadrul unui proces electoral străin
Forumul Româno-Maghiar invocă Legea nr. XXXVI/2013 privind procedura electorală din Ungaria, care prevede că votul prin corespondență se transmite de către alegător personal sau prin intermediul unei persoane alese de acesta — nu printr-o structură de partid organizată. Potrivit ONG-ului, faptele descrise „pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de Codul penal, precum folosirea funcției publice în scopul favorizării unor persoane sau alte infracțiuni în legătură cu integritatea procesului electoral”.
Alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026 au produs un rezultat istoric: Viktor Orbán și Fidesz au suferit o înfrângere zdrobitoare în fața partidului Tisza, condus de Péter Magyar, prezența la vot atingând un nivel record de peste 79,5%. Orbán și-a recunoscut înfrângerea, marcând sfârșitul unei ere de 15 ani de guvernare neîntreruptă.
UDMR a susținut public candidatura lui Orbán. Liderul partidului, Kelemen Hunor, declarase explicit că va vota lista Fidesz–KDNP și i-a îndemnat pe maghiarii din România să voteze în număr cât mai mare. Chiar și după înfrângere, Hunor a declarat că nu are „niciun motiv să-și pună cenușă în cap” și că nimeni din partid nu i-a cerut demisia.
Reacția din interiorul comunității maghiare nu a întârziat. Fostul președinte UDMR, Márko Béla, a criticat public apropierea partidului de Orbán, susținând că „UDMR trebuia să fie echidistant” și că „s-au atașat unui singur partid”, ceea ce a reprezentat o greșeală politică. Kelemen Hunor a respins acuzațiile că UDMR ar fi manipulat maghiarii din România, acuzații lansate inclusiv de Péter Magyar după victoria sa.
Denunțul penal este însoțit de articole de presă și anunțuri publice ca probe anexate. Rămâne de văzut dacă Parchetele din cele două țări vor deschide anchete formale. Cazul readuce în discuție o problemă structurală: rolul pe care liderii UDMR — care ocupă funcții publice finanțate de statul român — îl joacă în politica internă a unui stat vecin, în detrimentul obligației de neutralitate impuse de mandatul lor.
