Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat miercuri că a convenit cu responsabilii din sectorul energetic modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile de stat care nu își realizează investițiile, după ce a constatat că aproape 2 miliarde de euro din Fondul de Modernizare stau blocate, nefolosite.
„Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să dețin funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a declarat Bolojan, într-o postare pe Facebook.
Fondul de Modernizare – 12 miliarde de euro pentru România
România beneficiază, prin Fondul de Modernizare, de alocări nerambursabile finanțate din veniturile obținute din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Potrivit premierului, din totalul de 12 miliarde de euro investiții aprobate, 7,7 miliarde sunt alocate sectorului energetic, iar 2,7 miliarde eficienței în transporturi și alte domenii. Fondul, care sprijină 13 state membre cu venituri mai mici din UE, are ca scop tranziția către neutralitate climatică prin investiții în regenerabile, stocare și modernizarea rețelelor.
Bolojan a subliniat că „fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate”.
Trei companii, grade de realizare sub 20%
Premierul interimar a prezentat public situația a trei companii de stat, cu un grad alarmant de nerealizare a investițiilor:
- Complexul Energetic Oltenia (CEO) – 11 investiții aprobate în valoare de aproape 900 de milioane de euro (parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz), contractate din vara anului 2023. Lucrările decontate până acum reprezintă sub 10%, existând riscul pierderii fondurilor europene și al neîndeplinirii jaloanelor de decarbonizare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Comisia Europeană a deschis deja o investigație aprofundată privind planul de restructurare al CEO, din cauza implementării întârziate a noilor capacități de producție.
- Transelectrica – 11 contracte în valoare de peste 530 de milioane de euro (linii electrice noi, interconexiuni, retehnologizări de stații), semnate încă din toamna lui 2022. După patru ani, s-au decontat lucrări de abia 20 de milioane de euro – sub 4% din total. Întârzierile blochează accesul la rețelele electrice și generează distorsiuni pe piața de energie.
- ELCEN București – trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, semnate în toamna anului 2024. Până acum nu s-a decontat nimic, proiectele aflându-se încă în etapa de licitație. Riscul este major: uzura centralelor vechi poate duce oricând la avarii și la întreruperea încălzirii pentru bucureșteni.
Prețul energiei – povara economiei românești
Contextul acestor blocaje nu este neutru pentru economie. România se află în situația paradoxală de a fi campioana europeană la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare a populației, deși dispune de resurse proprii diversificate: gaze naturale, hidro, nuclear și regenerabile. Potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI), taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din factura finală – un nivel extrem de ridicat față de media europeană. Între 32% și 45% din populația României este afectată de sărăcie energetică, conform estimărilor recente.
„Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani”, a explicat Bolojan.
Ce se schimbă: performanță legată de investiții reale
Premierul a identificat cauza structurală a problemei: în contractele de mandat ale conducătorilor companiilor de stat din energie nu există indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor.
Soluția anunțată vizează introducerea unor indicatori de performanță concreți, care să condiționeze remunerarea și menținerea în funcție de îndeplinirea obligațiilor de investiții. Bolojan a precizat că „nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli”.
Termenul-limită pentru finalizarea tuturor investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare este anul 2030.
