Pe 31 ianuarie 2020, la ora 23:00 (ora Londrei), Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană, în urma unui proces îndelungat și tumultuos. Aceasta a fost o zi istorică, marcată de un simbolic „divorț” după aproape cinci decenii de apartenență la blocul comunitar european. La acea oră, în Bruxelles, era miezul nopții, iar marea întrebare era: Cum va arăta Marea Britanie după această ruptură? După aproape 50 de ani de comerț liber și de circulație fără frontiere cu celelalte 27 de țări europene, acest moment a adus o schimbare majoră pentru toți cetățenii și afaceri din Regatul Unit.
Pentru susținătorii Brexitului, ziua de 31 ianuarie 2020 marca un nou început, în care Marea Britanie devenea o națiune suverană, capabilă să-și controleze singură politicile comerciale și imigrarea. Însă, pentru cei care se opuneau acestui proces, ieșirea din UE reprezenta o izolare periculoasă, care ar putea slăbi economia și influența globală a țării. În realitate, Marea Britanie părea o națiune divizată, iar consecințele economice, politice și sociale ale Brexitului nu au întârziat să apară.
Un referendum care a împărțit națiunea
În iunie 2016, Marea Britanie a organizat un referendum pentru a decide dacă va rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Decizia a fost influențată de decenii de dezindustrializare, politici de austeritate și o imigrație considerabilă. Argumentele pro-Brexit au fost clare: Marea Britanie va putea prelua controlul asupra frontierelor sale și va putea încheia acorduri comerciale favorabile, fără restricțiile impuse de Bruxelles.
Rezultatul a fost un șoc: 52% din votanți au ales să părăsească UE, față de 48% care au dorit să rămână. Atât guvernul, cât și susținătorii Brexitului nu aveau un plan bine definit pentru procesul complicat al separării, ceea ce a dus la ani de negocieri tensionate și la instabilitate politică. În 2019, după demisia premierului Theresa May, Boris Johnson a preluat conducerea, promițând că va „duce Brexitul la bun sfârșit”.
Consecințele economice ale Brexitului
Ieșirea Marii Britanii din UE a fost un moment fără precedent și a adus numeroase provocări economice. Cel mai mare obstacol a fost absența unui acord clar asupra relațiilor comerciale cu UE, care reprezenta o jumătate din comerțul Marii Britanii. A durat până pe 24 decembrie 2020 pentru a ajunge la un acord comercial minimal care a permis continuarea comerțului fără tarife, dar a introdus noi reguli birocratice și întârzieri.
Multe afaceri au fost afectate de aceste schimbări. De exemplu, Lars Andersen, proprietarul unei afaceri de etichete pentru haine și rechizite școlare, a fost nevoit să-și deschidă o filială în Irlanda pentru a putea exporta produsele în UE. În ciuda provocărilor, Andersen recunoaște că a supraviețuit, dar știe de multe afaceri mici care au fost nevoite să înceteze comerțul cu UE sau să își mute producția în afacerea Marii Britanii.
Julianne Ponan, fondatoarea unei afaceri de alimente, a fost și ea afectată de Brexit, începând cu pierderi semnificative pe piața europeană. Cu toate acestea, ea a reușit să își orienteze afacerea spre piețele din Orientul Mijlociu și Australia. După ce a învățat să gestioneze noile reguli birocratice, începe să recâștige treptat terenul pe piața europeană.
Prognozele economice sugerează că exporturile și importurile Marii Britanii vor fi cu 15% mai mici pe termen lung, iar productivitatea economică va scădea cu 4%. Susținătorii Brexitului cred însă că aceste pierderi vor fi compensate pe termen lung prin posibilitatea de a încheia acorduri comerciale mai favorabile la nivel global. Regatul Unit a semnat deja acorduri cu țări precum Australia, Noua Zeelandă și Canada, dar unii experți spun că acestea nu au compensat pierderile comerciale cu UE.
O lume mai complicată pentru Marea Britanie
Brexitul s-a petrecut într-o perioadă de instabilitate globală. Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au afectat și mai mult economia globală, făcând greu de separa impactul Brexitului de alți factori externi. În domeniul imigrației, rezultatele au fost contrare așteptărilor. Mulți au votat pentru Brexit cu speranța că va reduce imigrația, dar, paradoxal, numărul de vize acordate muncitorilor din întreaga lume a crescut semnificativ.
În plus, ascensiunea unor lideri politici protecționiști, cum ar fi Donald Trump, a complicat poziția Marii Britanii, aflată într-o relație complicată cu vecinii europeni și cu Statele Unite. „Lumea este mult mai puțin iertătoare acum decât era în 2016”, spune politologul Anand Menon.
Viitorul incert al Brexitului
Cinci ani mai târziu, sondajele sugerează că majoritatea britanicilor consideră că Brexitul a fost o greșeală. Cu toate acestea, revenirea Marii Britanii în Uniunea Europeană pare improbabilă. Premierul laburist Keir Starmer, ales în 2024, a promis că va „reseta” relațiile cu UE, dar a exclus orice posibilitate de a reveni la uniunea vamală sau piața unică. Într-un fel, Marea Britanie s-a confruntat cu un „divorț” dur de Europa, dar viitorul acestei relații va fi o evoluție treptată, fără prea multe gesturi dramatice.
Brexitul a fost fără îndoială un moment definitoriu în istoria Marii Britanii, iar impactul său continuă să fie resimțit. Însă, în timp ce națiunea încearcă să se adapteze la noile sale realități, viitorul acesteia rămâne, deocamdată, un mare semn de întrebare.
