Instanța a decis suspendarea provizorie a hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a alegerii noilor organe de conducere. Până la o soluționare ulterioară, pe fond, rămân în vigoare toate deciziile interne anterioare.
Judecătorii Tribunalului București au admis, joi, cererea unor disidenți liberali care contestau validitatea deciziilor adoptate în cadrul Congresului, dar au respins acțiunea împotriva președintelui Ilie Bolojan și a secretarului general Dan-Ștefan Motreanu, pe motiv că aceștia nu au calitate procesuală pasivă, decizia vizând strict entitatea politică, se arată în minuta deciziei publicată de Tribunalul București.
Soluția instanței, pronunțată joi, 8 iulie, suspendă provizoriu, până la soluționarea definitivă a cauzei, toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, precum și alegerea organelor de conducere pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Practic, pentru o perioadă nedeterminată, statutul liderilor aleși la congres și al structurilor de conducere aprobate este suspendat.
Liderii partidului, scoși din cauză
Pe de o parte, au fost respinse excepțiile de prematuritate și inadmisibilitate invocate de juriștii PNL, ceea ce înseamnă că instanța Tribunalului București a considerat că acțiunea disidenților ar fi întemeiată și poate fi judecată pe fond. Pe de altă parte, cererea formulată împotriva lui Ilie Bolojan și Dan-Ștefan Motreanu a fost respinsă, judecătorii constatând că aceștia nu au calitate procesuală pasivă în acest dosar – o soluție care îi protejează pe cei doi lideri de o eventuală răspundere personală pentru actele contestate.
Suspendarea – un verdict provizoriu, dar cu efecte imediate
Suspendarea provizorie este executorie de drept, ceea ce înseamnă că efectele hotărârilor contestate sunt oprite imediat, fără a fi nevoie de o altă decizie. Printre actele suspendate se numără: hotărârea Congresului Extraordinar nr. 01 și 02/2026, cea privind alegerea organelor de conducere, ratificarea modificării Statutului PNL, precum și 13 decizii ale Biroului Permanent Național adoptate în perioada 21–23 iunie 2026.
Decizia instanței poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, care va fi judecat la Curtea de Apel București. Deocamdată, însă, Congresul Extraordinar al PNL și toate actele subsecvente adoptate în baza acestuia nu își mai produc efectele juridice, ceea ce aruncă partidul într-o criză de legitimitate pe termen scurt.
Decizia instanței, integral:
„Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril – preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan – secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal, prin întâmpinare. Respinge cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril – preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan – secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii, invocate de pârât prin întâmpinare, ca neîntemeiate. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Partidul Național Liberal, prin Prețedinte Bolojan Ilie-Gavril, astfel cum a fost precizată. Suspendă provizoriu executarea şi efectele următoarelor hotărâri, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârii Congresului Extraordinar al Partidului Naţional Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Naţional Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moţiunii „Modernizare cu rădăcini” , potrivit procesului-verbal al desfățurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Naţional Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Național Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026, precum ți a actelor subsecvente adoptate în temeiul acestora, respectiv: 5. Decizia nr. 01/21.06.2026 a Biroului Permanent Național; 6. Decizia nr. 02/21.06.2026 a Biroului Permanent Național; 7. Decizia nr. 03/21.06.2026 a Biroului Permanent Național; 8. Decizia nr. 04/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 9. Decizia nr. 05/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 10. Decizia nr. 06/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 11. Decizia nr. 07/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 12. Decizia nr. 08/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 13. Decizia nr. 09/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 14. Decizia nr. 10/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 15. Decizia nr. 11/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 16. Decizia nr. 12/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; 17. Decizia nr. 13/23.06.2026 a Biroului Permanent Național; Executorie de drept. Ia act că pârâtul îți rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Secţia a III-a Civilă. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 08.07.2026.
Document: Hotarâre 08.07.2026”
Controverse: partidul critică magistratul
Conform Agerpres, dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, despre care PNL susţine că ar fi trebuit să se abţină în această cauză, deoarece a lucrat la Ministerul Justiţiei în perioada 2023 – 2025, în timp ce ministru era Alina Gorghiu, care se află pe lista reclamanţilor.Mihaela Luciani face parte din cei şase magistraţi de la Tribunalul Bucureşti desemnaţi să facă parte din completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Măsura a fost contestată de PNL.De altfel, în timpul procesului de miercuri, Valeriu Stoica, care reprezintă PNL în calitate de avocat, a solicitat recuzarea judecătoarei Mihaela Luciani.
De cealaltă parte, avocatul „puciştilor” a declarat că hotărârea Congresului, prin care a fost reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD şi de a nu vota Guvernul Veştea, este nelegală. De asemenea, el a susţinut că a doua hotărâre a Congresului, prin care se solicită demisia unor membri din tabăra anti-Bolojan, încalcă dreptul la apărare al acestora. În plus, el a reclamat că alegerea noii conduceri a PNL este nelegală, deoarece se aplică o procedură prevăzută în noul Statut al PNL, care nu era încă aprobat.
După dezbateri, s-a constituit un alt complet de judecată pentru a dezbate cererea de recuzare. Cererea de recuzare a fost respinsă, iar judecătoarea Mihaela Luciani a dat dreptate „puciştilor”.
Cine sunt „puciștii”
Acesta este al treilea proces câştigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alţii, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma.
Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a dispus suspendarea deciziilor luate în BPN al PNL din 15 iunie privind sancţionare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Decizia a fost dată în timp record, respectiv în aceeaşi zi în care a fost înregistrată cererea în instanţă.
Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul Bucureşti a suspendat executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formaţiunii politice din 21 iunie.
Congresul Extraordinar al PNL, desfăşurat pe 21 iunie, l-a reales pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al partidului, el fiind de altfel singurul candidat. La congres au fost adoptate şi două hotărâri. Prima reconfirmă poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD, precum şi excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra „puciştilor”, respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie, să fie demarate procedurile de excludere.
Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid.
