Având în vedere că județul nu oferă prea multe posibilități de relaxare cu ocazia sărbătorilor, o soluție este reprezentată de spa-uri. Doar că, în lipsa unei concurențe reale, cei care dețin aceste spa-uri uită că un spa nu este o piscină comunală și, ca atare, pentru a putea vorbi de relaxare, trebuie să se mențină un anumit nivel atât de curățenie, cât și de siguranță pentru cei care pătrund în interiorul acestora. Obligația de a menține curățenia și siguranța le revine în primul rând managerilor acestor structuri. Nu este suficient să vii cu o ofertă pentru a crea senzația că acel spa este „recomandat”. Când încerci să câștigi la cantitate și nu la calitate, trebuie să ai în vedere că pot apărea situații pe care, ca manager, trebuie să le gestionezi.
Un spa se distinge prin curățenie, însă despre ce curățenie vorbim când, încă de la vestiare, vedem claie de păr pe jos, care mai apoi inevitabil ajunge în interiorul spa-ului și al piscinei? Am văzut chiar și situația în care pe platforma piscinei era pământ, încât am fost nevoit să solicit personalului să își facă treaba.
O altă situație neplăcută este aceea în care clienților, din cauza permisivității și a indolenței manifestate de managerul spa-ului, pe lângă starea de ebrietate, li se permite chiar folosirea unor substanțe care pot provoca reacții alergice, inclusiv severe în anumite cazuri, mai ales la persoanele predispuse la alergii. Nici măcar un contract viciat între client și structură, prin care se încearcă exonerarea de responsabilitate în astfel de situații, nu îl scapă pe manager de responsabilitate, dacă acesta a fost avertizat în repetate rânduri și, cu toate acestea, nu ia măsuri concrete, probabil mizând pe inerția autorităților de control.
De aceea, ne întrebăm: de când nu au mai făcut controale cei de la DSP Sălaj la spa-urile din județ?
