Imediat după solstițiul de vară, în data de 24 iunie, sărbătorim Drăgaica sau sărbătoarea de Sânziene. Tot mâine, BOR prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare marcată cu cruce roșie. În tradiția populară se credea că în această noapte cerurile se deschid și spiritele bune ale naturii coboară pe pământ pentru a veghea și binecuvânta lumea. Pe scurt, sărbătoarea de Sânziene constituie un moment încărcat de semnificații profunde, strâns legate de natură, magie, protecție și prosperitate. Se crede că sânzienele sunt zâne sau spirite binefăcătoare care veghează asupra câmpurilor, apelor și oamenilor, aducând belșug în gospodării și protecție împotriva forțelor răului. Acestea ar dansa pe câmpii și în păduri, iar cei care reușesc să le vadă primesc binecuvântarea lor sau un semn de noroc. În lumea satului în această seară încă se mai respectă unele tradiții și obiceiuri populare străvechi. În această seară se aprind focuri pe câmp și pe dealuri, tinerii se prind în jocuri ritualice, sărind peste foc pentru a-și purifica sufletul și pentru a avea parte de sănătate, protecție și noroc. Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă pentru a-și putea visa ursitul sau pentru a primi un semn de la acesta. În tradiția populară se crede că busuiocul purifică visele, alungă spiritele rele și deschide drumul către iubire și fericire. De asemenea, se spune că aroma și puterea sa spirituală țin la distanță duhurile rele, aducând sănătate și noroc. Pe lângă sânziene și busuioc se mai culeg și alte plante medicinale (pelin, măceșe, tei, mușețel) despre care se crede că mâine au cea mai mare putere. Acestea pot fi folosite pentru ceaiuri, băi tămăduitoare sau se păstrează în casă pentru protecție. Florile de sânziană care sunt adunate la amurg sunt folosite pentru realizarea cununilor, iar cei care le poartă se spune că vor avea parte de protecție împotriva spiritelor rele dar și de noroc.
