Statul român reînvie planul de a intra direct pe piața apei minerale îmbuteliate, prin lansarea unui brand propriu care ar urma cel mai probabil să se numească „Dacia”, proiect aflat deocamdată în fază incipientă și cu un orizont de producție estimat la cel puțin doi-trei ani. Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), compania de stat care administrează circa 30% din izvoarele de apă minerală din România și vinde în prezent apa brută către îmbuteliatori privați, își propune să treacă de la statutul de furnizor de resursă naturală la cel de producător cu brand propriu, cu obiectivul declarat de a aduce mai mulți bani la buget și de a crește competitivitatea produselor românești pe piața locală și la export.
Ascultă aici o dezbatere pe tema articolului și abonează-te la canalul nostru de podcast de pe Spotify!
Potrivit planurilor discutate public, viitoarea apă minerală de stat ar urma să fie îmbuteliată într-o fabrică nouă sau într-o unitate deja existentă, preluată ori intrată într-un parteneriat public-privat, decizia finală urmând să fie luată în urma unor analize de fezabilitate. Sursa principală ar fi un izvor din Vestul țării, completat de captări din alte regiuni, iar autoritățile nu exclud, dacă produsul se dovedește profitabil, extinderea inclusiv către piețe externe.
Proiectul nu este însă nou: încă din 2021, SNAM vorbea despre dezvoltarea unei linii proprii de îmbuteliere și a unui brand cu amprentă puternic națională, vehiculându-se atunci numele „Aqua Dacica”, asociat explicit cu simbolistica dacilor și ideea de produs autentic românesc. În prezent, discuția este relansată sub forma mărcii „Dacia”, considerată o denumire capabilă să sugereze apartenența la spațiul carpato-danubian și să capitalizeze pe un imaginar colectiv deja consolidat în jurul acestei referințe istorice.
O ideea „utilă și deloc absurdă”
Reprezentanții Ministerului Economiei susțin că ideea este „utilă și deloc absurdă”, invocând atât nevoia diversificării surselor de venit la buget, cât și posibilitatea unor parteneriate public-private care să împartă riscurile investiționale. SNAM este oricum obligată prin mandat să dezvolte o linie de îmbuteliere și un brand propriu, iar noul context de piață – cu discuții inclusiv despre majorarea redevențelor la apă minerală – creează, în viziunea autorităților, oportunitatea de a captura o parte mai mare din valoarea adăugată generată de resursa exploatată.
Contextul nu este însă simplu: piața apei minerale îmbuteliate este una puternic competitivă, dominată de jucători privați cu tradiție, cum este Romaqua Group, producătorul Borsec, care a ajuns încă din 2010 la vânzări de peste 335 de milioane de litri și o cotă de piață de aproximativ 36% pe segmentul apelor minerale naturale. Branduri consolidate, precum Borsec, Dorna, Aquavia sau alte mărci regionale, beneficiază de investiții masive în marketing și distribuție, de recunoaștere internațională și de istorie de peste două secole în cazul unor izvoare, ceea ce ridică ștacheta pentru orice nou intrat, chiar dacă este susținut de stat.
În același timp, SNAM pornește cu un avantaj important: statutul de unic furnizor legal de apă minerală naturală, licențiat de stat, cu acces direct la zeci de izvoare pe care le exploatează și din care livrează apa către îmbuteliatori la prețuri de ordinul câtorva bani pe litru. Dacă până acum grosul profitului se făcea în zona privată, prin transformarea apei brute în produs finit, intrarea SNAM pe acest segment ar putea reconfigura parțial echilibrul din lanțul valoric, mai ales dacă redevențele sau tarifele la sursă vor fi ajustate în paralel.
Rămân însă numeroase semne de întrebare legate de eficiența unui brand de apă gestionat de stat: de la modul în care va fi organizată producția și distribuția, până la capacitatea de a susține campanii de promovare competitive într-un domeniu unde imaginea și percepția de calitate contează aproape la fel de mult ca analiza chimică a apei. Experții din industrie atrag atenția că investițiile în infrastructură, logistică și marketing sunt considerabile, iar eventualele întârzieri sau decizii politizate pot afecta șansele de succes ale unui produs care, pentru a câștiga consumatorii, trebuie să concureze de la egal la egal cu mărcile private deja consacrate.
Pentru moment, „Dacia” rămâne mai degrabă un proiect pe hârtie, cu o fereastră de timp declarată de cel puțin câțiva ani până la apariția primelor sticle pe raft, perioadă în care SNAM trebuie să clarifice modelul de business, sursele de finanțare și parteneriatele posibile. Dacă aceste etape vor fi parcurse cu transparență și profesionalism, România ar putea avea, pentru prima dată, un brand de apă minerală național operat direct de stat, într-o piață unde, până acum, succesul a aparținut aproape exclusiv capitalului privat.
Un scenariu plauzibil și tot mai vehiculat: viitoarea fabrică pentru brandul național de apă minerală „Dacia” să fie amplasată în zona Devei
Un scenariu plauzibil și tot mai vehiculat neoficial este ca viitoarea fabrică de îmbuteliere pentru brandul național de apă minerală „Dacia” să fie amplasată în zona Devei, valorificând resursele hidrominerale și infrastructura existentă în județul Hunedoara. În prezent, oficial SNAM vorbește doar despre „izvoare din Vestul țării” ca sursă principală pentru noul brand, însă chiar directorul economic al companiei indică explicit existența unor izvoare „la 50 de kilometri de Deva”, cu debite și calitate foarte bune, situate în zone rurale cu șomaj ridicat, unde o investiție industrială ar putea crea imediat 20–25 de locuri de muncă.
Perimetrul hidromineral Vața de Jos, situat la circa 50 km nord de Deva, este deja concesionat Societății Naționale a Apelor Minerale pentru exploatarea apei minerale terapeutice, iar accesul facil pe DN76, precum și statutul localității de stațiune balneoclimaterică, fac zona atractivă pentru un proiect de îmbuteliere cu pretenții naționale. În paralel, SNAM operează în total 32–43 de perimetre de exploatare la nivel național, dar o parte dintre resursele nevalorificate se află exact în vestul și centrul țării, ceea ce întărește ideea că Hunedoara, cu polul urban Deva și cu tradiția industrială, ar avea argumente solide pentru a găzdui viitoarea unitate de producție.
Din perspectivă economică locală, plasarea fabricii în zona Deva–Vața de Jos ar putea compensa parțial declinul industrial al județului, marcat în ultimii ani de închideri de capacități, insolvențe și investiții blocate, inclusiv în sectoare legate de resurse naturale. Un asemenea proiect ar crea nu doar locuri de muncă directe în îmbuteliere și logistică, ci ar genera și efecte de antrenare pentru micii furnizori de servicii, transport și ambalaje din zonă, transformând noul brand „Dacia” într-un vector de reconversie economică pentru Hunedoara.
Chiar dacă decizia finală nu este încă anunțată, combinația dintre declarațiile oficiale privind „izvoarele de lângă Deva”, licența activă pe zăcământul Vața de Jos și nevoia de revitalizare economică a județului face ca varianta unei fabrici lângă Deva să fie nu doar posibilă, ci și logică din punct de vedere strategic. Pentru autoritățile locale, miza este dublă: pe de o parte, atragerea unei investiții de stat cu potențial simbolic și economic major, pe de altă parte, repoziționarea Devei pe harta națională nu doar ca oraș de administrație și servicii, ci ca hub pentru un produs românesc de larg consum, destinat inclusiv exportului.
Credit foto: ID 9298241 | Mineral Water ©
Bobitoshev | Dreamstime.com
