Jurnalistul Andrei Nistor a prezentat, la București, un cadru nou prin care se poate verifica dacă inteligența artificială folosită în redacții funcționează corect în orice limbă, nu doar în engleză: Linguistic Media Equity.
Pe 16 iunie 2026, la cea de-a 7-a ediție a conferinței internaționale Machine Intelligence & Security for Smart Cities (TRUST), găzduită la București de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), jurnalistul și cercetătorul Andrei Nistor a susținut lucrarea „The LLM Language Divide”. Sub tema „Building Cyber-Resilient Intelligent Cities”, prezentarea a avut loc în Panelul de Experți 1.1 — Artificial Intelligence in Cyber Security.
În centrul lucrării se află o contribuție originală: conceptul de Linguistic Media Equity (LME), adică echitatea mediatică lingvistică.
”Punctul de plecare al lucrării mele este o asimetrie rareori discutată public. Majoritatea instrumentelor de inteligență artificială care intră astăzi în redacții au fost antrenate covârșitor pe date în limba engleză: spre exemplu în cazul corpusului ChatGPT, aproximativ 92%, în timp ce limbi precum româna, maghiara, slovaca sau bulgara, vorbite de milioane de cetățeni europeni, ocupă fracțiuni dintr-un singur procent. Consecința nu este doar o performanță mai slabă, ci o rată mai mare de halucinații: conținut fluent, dar fals. În jurnalism, acest lucru se poate traduce prin citate fabricate, denaturarea unor fapte instituționale sau impunerea unor cadre culturale străine, riscuri amplificate în Europa Centrală și de Est, unde ecosistemele media sunt deja fragile.”, a spus jurnalistul.
Ca răspuns la această asimetrie, Andrei Nistor propune LME drept cadru normativ construit pe trei dimensiuni: echitate factuală (acuratețe și rate de halucinație comparabile între limbi), echitate culturală (competență reală, dincolo de simpla traducere) și echitate de guvernanță (dreptul comunităților de a audita și de a participa la deciziile privind aceste sisteme). Lucrarea plasează cadrul în arhitectura europeană de reglementare — AI Act, DSA și EMFA — arătând că acestea nu abordează încă suficient dimensiunea lingvistică a calității jurnalismului asistat de AI.
”Trăim într-o lume în care inteligența artificială poate fi simultan medicul care detectează cancerul mai devreme, soldatul care țintește fără supraveghere umană, jurnalistul care scrie în zece limbi dar și atacatorul cibernetic care impersonează banca ta și vrea să-ți intre fraudulor în conturi. Aceeași tehnologie care promite să ne facă orașele mai inteligente le poate face mai fragile, mai supravegheate și mai inegale – dacă o permitem.”, a declarat profesorul Cătălin Vrabie, președintele comitetului de organizare al evenimentului.
Preocuparea pentru sănătatea ecosistemelor informaționale locale este firească pentru autor: Ca președinte al ONG-ului Press Cluster, Andrei Nistor lucrează la intersecția dintre tehnologie, jurnalism și interes public, iar cercetarea de față prelungește această activitate în plan academic.
Mesajul de fond depășește însă cadrul tehnic, susținând că nevoia de a garanta că instrumentele de AI servesc echitabil toate comunitățile lingvistice nu este doar o provocare tehnologică, ci un imperativ democratic.
Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, conferința TRUST 2026 a avut loc în 15 și 16 iunie și a reunit aproximativ 94 de participanți din 17 țări, printre care România și Republica Moldova, India și Japonia, din Albania și Azerbaidjan, din Africa de Sud și Vietnam, din Ucraina, Ungaria, Polonia, Germania, Grecia, Spania, Belgia, Serbia și Bulgaria. La acest eveniment au fost reprezentate 63 de instituții, transformând evenimentul într-o conversație globală care are loc la SNSPA.
