Numărul infracțiunilor motivate de ură înregistrate de Poliția Română a crescut de la 129 în 2022 la 492 în 2025, ceea ce reprezintă un avans de 281,4%, potrivit raportului anual privind aplicarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Documentul, care acoperă perioada iulie 2025-iulie 2026, semnalează o vizibilitate mai mare a manifestărilor antisemite, xenofobe și extremiste în spațiul public și pe internet
Datele Poliției arată o evoluție ascendentă în fiecare an: 165 de infracțiuni motivate de ură în 2023, 196 în 2024 și 492 în 2025. Raportul indică, separat, 415 infracțiuni investigate anul trecut pentru incitare la ură sau discriminare și pentru împiedicarea exercitării libertății religioase. Dintre cele 251 de fapte de incitare la ură sau discriminare înregistrate în 2025, 188 au fost comise în mediul online.
Ministerul Public a desfășurat activități de cercetare penală în 787 de dosare din categoriile analizate în raport, iar 525 dintre acestea au fost înregistrate în 2025. Cifrele trebuie citite însă și în contextul unei mai bune raportări și încadrări a faptelor, deoarece o infracțiune motivată de ură nu reprezintă o categorie unică de faptă: inclusiv lovirea, distrugerea, amenințarea sau alte infracțiuni pot primi această calificare atunci când sunt comise din prejudecată față de victimă ori grupul din care aceasta face parte.
Autorii raportului vorbesc despre o „normalizare” a discursului și simbolurilor extremiste, atât online, cât și în spațiul fizic. Sunt menționate utilizarea de simboluri legate de Mișcarea Legionară, nazism sau supremația albă, acte de vandalism și amenințări cu violența. Mediul online este identificat drept principalul canal de propagare a ideilor radicale și de coagulare a curentelor extremist-naționaliste.
Raportul include și rezultate ale unui sondaj comandat în noiembrie 2025 de Institutul „Elie Wiesel”. Conform documentului, 40% dintre respondenți au afirmat că evreii acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc, față de 22% în 2021, iar 35% au susținut limitarea accesului evreilor la anumite profesii, comparativ cu 30% în urmă cu patru ani.
Strategia națională este în vigoare pentru perioada 2024-2027 și urmărește prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Până în prezent, șase măsuri au fost finalizate, zece sunt parțial realizate, iar 17 au rămas nefinalizate, ceea ce impune accelerarea implementării în ultimul an al programului, arată raportul.
Autoritățile recomandă victimelor sau martorilor unor astfel de fapte să apeleze 112 în situații urgente ori să sesizeze Poliția sau Parchetul, verbal, în scris sau prin mijloace electronice. Departamentul pentru Relații Interetnice subliniază că motivul bazat pe prejudecată poate viza, între altele, rasa, etnia, naționalitatea, religia, genul, orientarea sexuală, dizabilitatea, vârsta sau opinia politică.
Foto: Pexels
