Președintele UDMR, Kelemen Hunor, respinge ideea unui guvern tehnocrat sau a unui executiv alcătuit „prin interpuși”, fără asumare politică directă, și avertizează că România are nevoie de un Cabinet cu miniștri propuși de partide și susținut de o majoritate parlamentară transparentă, nu de formule de compromis negociate în spatele ușilor închise. Liderul UDMR leagă ieșirea din actuala criză de refacerea sau constituirea unei coaliții stabile, capabile să ducă guvernarea până la viitoarele alegeri parlamentare
Criza politică generată de ruperea coaliției și retragerea PSD de la guvernare a blocat formarea unui nou Cabinet, în pofida rundelor repetate de consultări de la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze viitorul Guvern, însă negocierile cu partidele parlamentare au scos la iveală reticențe majore față de un executiv perceput drept tehnocrat sau fragil politic.
Kelemen Hunor sublinia încă din luna mai că nu există, deocamdată, o soluție clară pentru o nouă majoritate, iar pozițiile formațiunilor trebuie „flexibilizate” pentru a debloca situația. În paralel, liderul UDMR avertiza că este „aproape imposibil” de construit o formulă care să reziste până în 2028 dacă partidele rămân în logica actuală de veto reciproc.
Mesajul lui Hunor: „Guvernarea prin interpuși nu funcționează”
În declarația consemnată de Agerpres în 9 iunie, Kelemen Hunor afirmă că „o guvernare prin interpuși nu funcționează” și că varianta unui Guvern cu miniștri propuși politic ar fi fost preferabilă unui executiv tehnocrat. Mesajul se înscrie într-o linie constantă a liderului UDMR, care respinge formulele în care responsabilitatea este diluată între tehnocrați și partidele care îi trimit, de fapt, în Guvern.
Hunor atrage atenția că un Cabinet compus din miniștri fără legitimitate politică directă riscă să devină doar o „fațadă” pentru negocieri și influențe partinice netransparente. În opinia sa, un asemenea executiv ar agrava confuzia în rândul electoratului și ar alimenta neîncrederea într-o perioadă în care România traversează deja „o criză profundă”.
Liderul UDMR a respins public scenariul unui guvern tehnocrat, insistând că victoria la urne trebuie să se traducă în responsabilitate de guvernare. „Dacă aș fi președintele României, aș da PSD prima șansă la guvernare, întrucât are cele mai multe mandate”, a spus Kelemen Hunor, argumentând că ieșirea din criză trebuie să fie o soluție politică, nu una tehnocrată.
Hunor merge mai departe și critică formula hibridă – premier tehnocrat, miniștri politici – pe care o consideră „și mai rea” decât un guvern tehnocrat în ansamblu, pentru că amestecă o legitimitate slabă cu interese partinice opace. UDMR insistă, în schimb, pentru un executiv de coaliție, cu responsabilitate clară în fața Parlamentului, și se declară dispus să rămână în echipa de guvernare dacă se conturează o majoritate stabilă.
În discuțiile cu președintele și cu liderii celorlalte partide, Kelemen Hunor a pledat pentru „o majoritate parlamentară transparentă și solidă” în spatele viitorului guvern, fie că este vorba de refacerea actualei coaliții, fie de o nouă formulă. UDMR respinge însă categoric varianta unui executiv susținut, direct sau indirect, de AUR, considerând că un asemenea aranjament ar adânci polarizarea și ar submina predictibilitatea guvernării.
Hunor a transmis liderului PSD, Sorin Grindeanu, că „prima opțiune este refacerea coaliției”, pe care o vede ca fiind „cea mai bună variantă în prezent”. În același timp, el recunoaște că, până acum, nu a văzut suficientă flexibilitate nici din partea PNL, nici din partea USR pentru a se ajunge la o înțelegere viabilă în jurul premierului desemnat Eugen Tomac.
De ce mizează Hunor pe stabilitate politică
Mesajele repetate ale liderului UDMR converg către aceeași idee: fără o majoritate clară, guvernarea va rămâne captivă crizelor și blocajelor. Hunor a subliniat că ceea ce urmează în acest an și în 2027 – de la implementarea PNRR până la gestionarea efectelor economice ale crizelor regionale – cere „responsabilitate politică și majoritate politică în spatele unui guvern, indiferent cine îl conduce și cine face parte din el”.
Încă din primăvară, el insista că guvernarea trebuie să „meargă mai departe”, iar UDMR este pregătită să rămână la guvernare, cu condiția definirii unei arhitecturi majoritare similare celei anterioare, pentru a asigura stabilitatea. În paralel, Hunor avertiza că, dacă partidele nu reușesc să ofere o guvernare „mai dreaptă”, suportul politic pentru actualul model de putere riscă să se prăbușească înainte de termen.
Concluzie: linia roșie a UDMR
Prin formularea „o guvernare prin interpuși nu funcționează”, Kelemen Hunor trasează una dintre liniile roșii ale UDMR în negocierile pentru viitorul guvern: nu tehnocrați puși în vitrină, ci politicieni asumați, cu majoritate clară în Parlament. Mesajul se conectează direct cu refuzul de a valida un guvern susținut din umbră de AUR și cu preferința declarată pentru refacerea coaliției sau constituirea unei noi majorități stabile, capabile să ducă România până la următoarele alegeri.
