Șeful Serviciului de Protecție și Pază, generalul Lucian Pahonțu, respinge acuzațiile apărute în spațiul public privind presupusa sa implicare în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 și iunie 1990. Într-o poziție publică transmisă duminică, acesta susține că nu a desfășurat activități ce ar putea fi încadrate drept poliție politică și afirmă că verificările CNSAS vor clarifica situația.
Pahonțu spune că acuzațiile care îl vizează sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și că nu a ascuns date despre parcursul său profesional. El afirmă că evenimentele din decembrie 1989 și din iunie 1990 reprezintă „răni deschise ale României”, iar persoanele aflate în funcții publice trebuie să răspundă întrebărilor referitoare la trecutul lor.
Generalul precizează că a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu, la specializarea transmisiuni, iar între 1987 și 1989 a fost comandant de pluton în Trupele de Securitate. Potrivit explicațiilor sale, atribuțiile sale au fost exclusiv în domeniul transmisiunilor, într-o companie de asigurare de luptă și transport a UM 0305 Băneasa, subunitate pe care o descrie drept una de sprijin logistic.
În legătură cu seara de 21 decembrie 1989, Pahonțu susține că unitatea din care făcea parte a primit ordine succesive de deplasare la Casa Scânteii, în zona restaurantului Cina și apoi la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei. El afirmă că a rămas acolo până în jurul orei 02:00, fără ca el sau militarii aflați în subordinea sa să aibă muniție asupra lor ori să intre în contact cu revoluționarii.
Șeful SPP neagă categoric că ar fi fost prezent la baricada de la Intercontinental sau pe bulevardul Nicolae Bălcescu în timpul represiunii. El spune că, în dimineața de 22 decembrie, a revenit în dispozitivul de pe strada 13 Decembrie, iar ulterior manifestanții au fost lăsați să intre în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.
Pahonțu invocă și declarații ale fostului procuror militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției. Potrivit punctului de vedere transmis de șeful SPP, Pițu ar fi declarat că nu există probe sau indicii că Pahonțu ar fi participat direct la acțiuni de reprimare ori la comiterea unor infracțiuni în acele zile.
În ceea ce privește evenimentele din 13-14 iunie 1990, Pahonțu afirmă că el și militarii din subordinea sa nu au participat la acțiunile din București și că au rămas în cazarmă. Conform versiunii prezentate de acesta, a primit ordin să ajungă în Piața Universității abia în 15 iunie 1990, împreună cu 72 de militari, pentru menținerea ordinii publice, într-o zi în care susține că nu au mai avut loc manifestații sau violențe în zonă.
Reacția vine după o investigație Recorder care a relatat că Lucian Pahonțu, ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990, ar fi făcut parte din dispozitivele mobilizate împotriva protestatarilor la București în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în intervențiile din Piața Universității din iunie 1990. Investigația se bazează pe documente și mărturii, iar acuzațiile sunt negate de șeful SPP.
În urma dezvăluirilor, CNSAS a reluat verificările în cazul lui Pahonțu. Potrivit informațiilor apărute în presă, instituția verifică dacă generalul a avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități, iar vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat că o decizie ar putea fi anunțată în septembrie.
Pahonțu mai susține că activitatea sa a fost verificată de mai multe ori de instituțiile competente, inclusiv la numirea în fruntea SPP, funcție pe care o ocupă din 2005. El cere ca acuzațiile să fie lămurite cât mai repede, apreciind că acestea îi afectează demnitatea și cariera militară.
