Când se vorbește despre vizitele la Mănăstirile din Bucovina, se dă impresia că este ceva ușor, dar în județul cu baronul liberal în care se găsesc cele mai reprezentative mănăstiri și multe păduri defrișate, observăm că acest lucru este mult îngreunat din cauza infrastructurii.
De exemplu, după ce ai vizitat Moldovița și Sucevița, pentru a ajunge la Mănăstirea Putna trebuie să traversezi zone cu drumuri care arată lipsa de implicare a celor care conduc aceste meleaguri frumoase și care nu înțeleg importanța acestei mănăstiri pentru noi toți românii, având în vedere prezența mormântului lui Ștefan cel Mare (mai nou și Sfânt) și la care ar trebui să avem un acces mult mai rapid din punct de vedere al infrastructurii. Acolo ar trebui să fie cel puțin un capăt de autostradă, un punct final pentru toți românii din toate regiunile țării.
Dincolo de aceste aspecte, doresc să vă împărtășesc ceva ce mi-a atras atenția vizitând mănăstirile cele mai reprezentative ale Bucovinei, fiecare unică în felul ei. După ce reușiți să găsiți un loc de parcare și treceți de eterni „descremnați” aflați la cerșit, probabil veți observa diferența în modul în care sunt întreținute și îngrijite fiecare dintre ele. Fără îndoială, Mănăstirea Putna este cea mai reprezentativă pentru poporul nostru, însă nu ni s-a părut a fi cea mai bine întreținută, având în vedere faima sa în rândul creștinismului românesc. Am fost surprinși să constatăm că o mănăstire mai puțin cunoscută este mult mai bine întreținută.
Încă de la intrare se poate observa că Mănăstirea Dragomirna, situată la 14 km de centrul Suceavei și îngrijită de femei, este mult mai bine întreținută decât „Ierusalimul românilor”, Mănăstirea Putna. Nici măcar mănăstirea de la Voroneț, declarată patrimoniu UNESCO (adică cu taxă la intrare, pentru că despre asta este vorba când ceva este declarat patrimoniu UNESCO), nu arată la fel de bine, iar aici nu ne referim doar la lăcașul de cult, ci la întregul ansamblu al mănăstirilor.
O posibilă explicație pentru întreținerea mai bună a acestei mănăstiri de maici în comparație cu cea de „taici” de la Putna ar putea fi atenția pe care, în general, o acordă femeile detaliilor, chiar și în condiții de mediu monahal și spațiu mai extins, cum este cazul la Dragomirna. Nu doar curtea interioară este mai bine îngrijită, ci și spațiul care înconjoară această mănăstire, semn că maicuțele de acolo pun cu adevărat suflet în acel loc. Ironia sorții este că această mănăstire fenomenală este mai puțin vizitată de români și mai mult de străini, așa că atunci când vă aflați prin preajema Sucevei și a „Cetății de scaun” dați o fugă și la această mănăstire.