Ne-a atras atentia un articolul publicat de stiripesurse.ro, care conține o serie de tehnici subtile de manipulare a percepției publicului, prin modul în care sunt prezentate rezultatele sondajelor și interpretările acestora.
În primul rând, din star se încearcă crearea unei imagini negative si de diminuare asupra candidaturii lui George Simion, subliniind scăderea lui de la 29% la 26%, deși nu a inundat satele românești de pe Dunăre și nici nu a mazilit-o pe Lasconi. La o scădere de doar 3 procente, site-ul ar fi trebuit să precizeze faptul că această schimbare se află în marja de eroare a sondajului (±2,8%), ceea ce înseamnă că fluctuațiile sunt mai degrabă normale și nu semnificative din punct de vedere statistic. Articolul sugerează că absența lui din spațiul public ar fi cauza principală a scăderii, fără a aduce dovezi clare în acest sens. În realitate, această scădere poate fi rezultatul unor factori mai largi, iar simpla menționare a absenței sale are rolul de a pune un semn de întrebare asupra viabilității sale ca candidat.
În același timp, se prezintă creșterile mici ale candidaților Sistemului, precum Crin Antonescu și Nicușor Dan, ca evoluții pozitive, chiar dacă acestea sunt de doar 1-2 procente. Deși aceste schimbări sunt minore și nu au un impact real semnificativ asupra dinamicii campaniei, ele sunt prezentate într-o lumină favorabilă, subliniind ideea unei „creșteri lente”. Formularea „creștere lentă” sugerează un progres, dar nu menționează că aceste modificări sunt de fapt marginale și nu ar trebui interpretate ca semne ale unei ascensiuni considerabile.
Mai mult, contrastul dintre scăderea lui Simion și „creșterea” celorlalți candidați este folosit pentru a crea impresia că unii pierd teren, iar alții câștigă teren. Acesta este un exemplu de manipulare subtilă, care încearcă să inducă în mintea publicului ideea că Simion pierde teren într-un mod semnificativ, în timp ce ceilalți candidați sunt pe cale să recupereze terenul pierdut, chiar dacă diferențele sunt neglijabile. Astfel, se creează o senzație de instabilitate și incertitudine, chiar dacă sondajele nu susțin acest lucru.
Un alt element care contribuie la manipulare este lipsa de transparență privind marja de eroare a sondajului. Chiar dacă aceasta este menționată, articolul nu explică impactul acesteia asupra interpretării datelor. Fără acest context, cititorii mai slabii de minte ar putea ajunge la concluzia greșită că sondajele sunt precise și că diferențele prezentate sunt semnificative, când de fapt acestea sunt influențate de marja de eroare.
Prin urmare, articolul folosește clar tehnici subtile de manipulare a percepției publicului, punând accent pe o scădere a lui Simion și pe o „creștere” a altor candidați, fără a adresa corect contextul statistic. O abordare menită să creeze o imagine distorsionată a realității, ce poate influența opiniile electoratului în direcția dorită de autorii articolului, cunoscuti pentru susținerea Sistemului…
