Marți după-amiaza, în centrul municipiului Odorheiu Secuiesc, a fost inaugurat primul monument comemorativ dedicat victimelor Holocaustului din zona Odorhei — un moment istoric pentru un oraș al cărui trecut evreiesc a rămas multă vreme în umbra tăcerii colective
Evenimentul, intitulat „Cunoștințele noastre pierdute”, a reunit reprezentanți ai administrației locale, cetățeni, și — într-o prezență simbolică de o greutate aparte — descendenți ai victimelor deportate, veniți din Israel.
O sculptură a absenței
Monumentul, creația sculptorului Berze Imre, a fost realizat în urma unui concurs de proiecte inițiat de Primăria Odorheiu Secuiesc. El este amplasat în Piața Márton Áron, la intrarea în Colegiul Reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” — chiar acolo unde, în mai 1944, s-a petrecut unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria orașului.
Lucrarea este alcătuită din mai multe plachete purtând numele persoanelor și familiilor deportate, iar pe una dintre ele sunt gravate câteva versuri din poezia lui Sándor Kányádi — „Cineva umblă-n vârf de crengi” — scrisă de poetul secui din Porumbeni (Harghita) ca mărturie a tinereții sale marcate de pierderea prietenilor evrei în primăvara lui 1944.
„Lucrarea are o semnificație simbolică: ea reprezintă absența și ruptura lăsată în comunitate prin deportarea și exterminarea evreilor din Odorheiu Secuiesc”, a declarat primarul Szakács-Paál István.
82 de ani de la deportare
La 3 mai 1944, autoritățile civile și militare maghiare au adunat 305 evrei din Odorhei și din localitățile înconjurătoare în sala de sport a aceluiași colegiu reformat, ulterior transportați în ghetoul din Târgu Mureș și de acolo deportați în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Această soartă nu a fost singulară. Evreii din Odorheiu Secuiesc — o comunitate vorbitoare de limbă maghiară, stabilită în oraș încă din secolul al XIX-lea, care păstrase relații bune cu locuitorii maghiari chiar și după integrarea Transilvaniei în România Mare — au trăit același destin cu cei peste 160.000 de evrei din Transilvania de Nord predați de autoritățile ungare Germaniei naziste în ultimele luni ale războiului, când înfrângerea Puterilor Axei era deja inevitabilă. Astăzi, niciun evreu nu mai trăiește în Odorhei; supraviețuitorii Holocaustului au emigrat, în mare parte, în Israel.
Inițiativa monumentului a pornit de la două persoane: Hajdó Csaba, consilier local, și Fecső Zoltán, cineast și activist civic — cel care a realizat și documentarul „După cum bate ceasul”, prezentat în premieră în Israel în ianuarie 2024, care descrie exact aceste evenimente. Administrația locală a îmbrățișat proiectul, organizând concursul de proiecte artistice care a condus la actuala lucrare.
„Titlul evenimentului — «Cunoștințele noastre pierdute» — transmite foarte bine ideea că victimele nu au fost niște persoane abstracte, ci vecini, colegi, comercianți, profesori și membri ai comunității locale”, a subliniat primarul Szakács-Paál István.
El a adăugat că în ultimii ani au mai existat expoziții, documentare și programe educaționale dedicate istoriei evreilor din Odorheiu Secuiesc, iar monumentul reprezintă „un pas firesc și important în acest proces al memoriei colective”.
„Holocaustul nu este doar o tragedie a comunității evreiești, ci și o pierdere pentru întregul oraș și pentru întreaga societate. Prin comemorare transmitem generațiilor tinere că asemenea tragedii nu trebuie uitate și nu trebuie să se mai repete niciodată”, a conchis primarul.
