O investigație realizată de șapte studenți la jurnalism din Germania indică posibile legături între nave de marfă cu echipaj rusesc care staționează în largul coastelor olandeză și germană și roiurile de drone observate deasupra unor obiective militare și de infrastructură critică din regiune. Deși nu există dovezi directe că aceste nave lansează dronele, corelațiile repetate între poziția lor și incidentele aeriene alimentează suspiciunile privind o operațiune de recunoaștere sau sabotaj coordonată de Moscova în apele Europei.
Șapte cursanți ai Axel Springer Academy of Journalism & Technology, coordonați de expertul OSINT Henk van Ess, au urmărit timp de luni de zile traseele mai multor nave de marfă cu echipaj rusesc care operau în largul coastelor Germaniei și Țărilor de Jos, folosind date publice de navigație, rapoarte despre drone și imagini din satelit. Analizând poziția navelor în raport cu aproape 2.000 de incidente cu drone raportate în spațiul aerian german, studenții au identificat 19 coincidențe clare de timp și loc între prezența acestor cargouri și apariția unor UAV-uri neidentificate deasupra unor baze sau instalații sensibile.
Investigația a scos în evidență comportamente neobișnuite ale unor nave precum HAV Snapper sau Lauga, care ar fi staționat ore întregi în puncte fixe, în apropierea zonelor unde, la scurt timp, au fost observate roiuri de drone, inclusiv în contextul unui incident în care o navă escortată de poliția germană a fost survolată de șapte drone. Autorii raportului au documentat și legături comerciale sau operaționale ale acestor cargouri cu entități ruse implicate în sectorul militar și energetic, inclusiv cu agenția nucleară de stat Rosatom și cu porturi folosite de marina rusă, precum Tartus, în Siria.
Cum au procedat, pornind de la OSINT
Pornind de la rapoarte oficiale, articole de presă și alerte locale despre drone, echipa a construit o bază de date în care a corelat fiecare incident aerian cu pozițiile navelor monitorizate, folosind sisteme de urmărire AIS și arhive de imagini din satelit. Într-un caz, studenții au recurs la o dronă comercială pentru a survola una dintre nave, surprinzând imagini cu un echipaj exclusiv rus și cu antene și configurații de punte considerate atipice pentru un cargou civil, elemente pe care le interpretează ca indicii ale unei posibile utilizări duale, comerciale și militare.
Investigația, publicată pe platforma Digital Digging și preluată de publicații internaționale, este prezentată ca un exercițiu de manual de inteligență open-source, demonstrând că un volum mare de date publice, corelat riguros, poate scoate la iveală modele pe care autoritățile par să le fi ignorat sau tratat superficial. Deși autorii admit că nu au găsit drone la bordul navelor și nu pot proba cauzalitatea dincolo de orice dubiu, ei susțin că ipoteza unui rol activ al acestor cargouri în operațiuni de recunoaștere rusești este „cea mai plauzibilă” explicație pentru șirul de coincidențe documentate.
Context: alerta NATO privind infrastructura critică
Investigația se înscrie într-un context mai larg de îngrijorare la nivel european privind „flota din umbră” rusească și riscul de sabotaj asupra infrastructurilor maritime și energetice, după atacurile asupra conductelor Nord Stream și multiplele avertismente emise de state nordice și aliați NATO. Rapoarte recente au semnalat nave de supraveghere rusești în apropierea cablurilor submarine de comunicații și a conductelor de gaz, iar serviciile de informații din Norvegia și alte țări au avertizat că Moscova își intensifică cartografierea infrastructurii critice pentru eventuale operațiuni de sabotaj.
În Germania, autoritățile investighează deja posibile legături între drone neidentificate observate în nordul țării și nave din așa-numita „shadow fleet” folosită de Rusia pentru transporturi sensibile, ceea ce conferă o relevanță suplimentară concluziilor trase de echipa de la Axel Springer Academy. Chiar dacă serviciile de securitate nu confirmă public scenariul prezentat de studenți, investigația ridică presiunea asupra guvernelor și NATO pentru a intensifica monitorizarea traficului maritim aparent civil și pentru a clarifica cât de pregătite sunt să răspundă unor atacuri hibride lansate de pe mare.
