Președintele Nicușor Dan a afirmat că România este pregătită să doboare dronele care încalcă spațiul aerian național, subliniind că nu este vorba despre teamă, ci despre o evaluare a oportunității și a riscurilor pentru populație. El a explicat că, dacă vor mai fi incidente și dacă nu vor fi puși în pericol locuitorii, „veți vedea drone doborâte în România”, mesajul fiind reluat în ultimele zile atât în interviuri interne, cât și în declarații făcute în străinătate.
Șeful statului a arătat că decizia de deschidere a focului aparține comandantului misiunii, care trebuie să țină cont de poziția dronei, de eventuale aglomerări urbane și de proximitatea frontierei cu Ucraina. Potrivit acestuia, există situații în care, în funcție de unghiul de tragere, focul asupra unei drone aflate la mică distanță de graniță ar putea genera riscuri atât pentru teritoriul românesc, cât și pentru cel ucrainean.
Contextul incidentelor cu drone și criticile lui Băsescu
Discuția despre „drone doborâte” vine după o serie de incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc sau au căzut pe teritoriul țării, în special în zona județelor Tulcea și Vaslui. În unul dintre cazuri, o dronă a traversat mai multe județe și s-a prăbușit în curtea unui localnic, episod care a scos la iveală dificultățile de supraveghere și de reacție ale autorităților militare.
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat în termeni duri modul în care statul a gestionat aceste situații, afirmând că o țară care se respectă nu poate permite ca spațiul aerian să devină „bulevard pentru promenada dronelor rusești”. Băsescu a pus sub semnul întrebării fie existența unor echipamente adecvate, fie capacitatea de utilizare a acestora, susținând că lipsa unei reacții ferme transmite un semnal de vulnerabilitate atât către aliați, cât și către Moscova.
„Suntem mai bine decât acum o lună”
În replică, Nicușor Dan admite că în momentul unuia dintre incidentele recente „nu exista prea multă apărare terestră” în zona pe unde a intrat drona, dar susține că situația s-a schimbat între timp. Președintele vorbește despre un proces de adaptare a sistemului anti-aerian și despre calibrarea unui nou sistem de apărare de proveniență americană, menit să răspundă mai bine tipului de amenințări reprezentat de dronele folosite în războiul din Ucraina.antena3+2
El insistă că România este acum „mai bine decât acum o lună” și că, dacă războiul va continua și dronele vor mai intra în spațiul aerian național, acestea vor fi doborâte, cu condiția ca populația să nu fie pusă în pericol. În același timp, autoritățile evidențiază că episoade similare au avut loc și în alte state europene, unde nu toate dronele au fost neutralizate, argument folosit pentru a arăta că decizia de a trage nu este nici simplă, nici automată.
Dezbatere între securitatea aeriană și protecția civililor
În declarațiile sale, președintele a insistat că, dincolo de presiunea publică, criteriul central rămâne protecția civililor, mai ales atunci când dronele survolează zone locuite sau când traiectoria lor este imprevizibilă. Oficialii militari au arătat, la rândul lor, că piloții și comandanții evaluează constant riscurile colaterale înainte de a decide deschiderea focului, în condițiile în care muniția anti-aeriană sau resturile dronei pot cădea în localități.
Pe de altă parte, vocile critice susțin că repetarea incidentelor fără nicio dronă doborâtă afectează credibilitatea capacității defensive a României în fața unei amenințări hibride repetate. Divergența de abordare între apelul la fermitate și prudența invocată de președinte alimentează o dezbatere mai amplă despre nivelul real de pregătire al Armatei și despre modul în care sunt comunicate public astfel de situații sensibile.
