România a impresionat în cadrul celei de-a două ediții a International Olympiad in Artificial Intelligence (IOAI), care s-a desfășurat la Beijing, între 2 și 9 august 2025. La această competiție prestigioasă dedicată elevilor de liceu pasionați de inteligența artificială, olimpicii români au câștigat opt medalii.
Clasamentul de medalii pe România:
- Aur
- Mușat Tudor‑Ștefan – Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”
- Argint
- Petrean Roland – Colegiul Național „Silvania” Zalău
- Morariu Tudor – Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj‑Napoca
- Dumitrașcu Ștefan‑Alexandru – Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timișoara
- Mocanu Mihai‑Adrian – Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București
- Bronz
- Rebengiuc Mircea Maxim – Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București
- Slănină Simon – Colegiul Național „I. L. Caragiale” București
- Asandei Ștefan‑Alexandru – Colegiul Național Iași
IOAI este o Olimpiadă Internațională dedicată excelenței în inteligență artificială pentru elevi de liceu, lansată în 2024 în Bulgaria. A doua ediție, cea din 2025, s-a desfășurat la Beijing și a reunit peste 300 de elevi din 63 de țări, formați în 80 de echipe – devenind astfel cea mai amplă competiție globală de acest fel pentru liceeni .
Competiția a inclus două mari probe:
- Runda științifică, care cuprinde o probă realizată acasă (cu greutate relativ mică) și una desfășurată la fața locului.
- Runda practică, unde elevii folosesc instrumente de inteligență artificială pentru generarea de imagini sau videoclipuri .
Evenimentul a fost susținut de UNESCO, dar și de autorități locale și instituții academice chineze, precum Zhongguancun Academy, în colaborare cu companii de tehnologie ca Huawei, NetEase Youdao și Galbot .
Dincolo de competiție, IOAI promovează și dezbaterea publică despre impactul etic al AI, combinând rigurozitatea academică cu responsabilitatea socială .
Prima ediție, desfășurată în 2024 la Burgas (Bulgaria), a adus peste 200 de participanți din 32 de țări și a avut ca temă procesarea limbajului natural, învățarea automată și viziunea computerizată .
Cu un palmares de 8 medalii – inclusiv una de aur – România și-a reconfirmat statutul de nucleu de excelență în domeniul inteligenței artificiale pentru elevi. Realizarea vine după o selecție riguroasă și programe de pregătire atent structurate, la nivel național . Proiectele viitoare și următoarele ediții, inclusiv în 2026 (ediție stabilită pentru Emiratele Arabe Unite), vin cu promisiunea unor provocări și oportunități internaționale tot mai consistente.
Iată o analiză a implicațiilor pe termen mediu pentru educație și inteligență artificială, în urma performanțelor solide ale României la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială (IOAI):
Cum pot influența performanțele elevilor și IOAI dezvoltarea educației și AI, în viitorul apropiat
1. Consolidarea competențelor AI în școli
Succesul olimpicilor români va stimula și mai mult integrarea AI în educație, pe mai multe paliere:
- Ministerul Educației testează deja un proiect pilot cu Inteligență Artificială pentru optimizarea activității cadrelor didactice și a procesului instructiv .
- Totodată, implementarea soluției Saro, un asistent AI destinat elevilor și profesorilor, urmărește reducerea abandonului, creșterea motivației și personalizarea învățării .
Aceste inițiative pot simplifica provocările curente și pot transforma modul în care AI este adoptat practică în școli.
2. Necesitatea unor standarde și politici clare
Pe măsură ce AI pătrunde tot mai mult în educație, devin esențiale framework-uri etice și operaționale solide:
- Cercetări recente evidențiază importanța standardizării aplicațiilor AIED pentru interoperabilitate, scalabilitate și guvernanță etică .
- Organizații precum UNESCO și OECD subliniază faptul că AI în educație trebuie să fie incluzivă, echitabilă și să se bazeze pe politici clare de protecție și alfabetizare digitală .
Soarta acestor intervenții educaționale se va decide într-un context legislativ tot mai structurat — mai ales la nivel european, prin AI Act și alte directive.
3. Reformă curriculară inspirată de performanță
Rezultatele valoroase la IOAI pot genera un val de reforme structurale în curriculum-ul educațional:
- România investește deja în educație STEM, fiind recunoscută pe plan internațional pentru rezultate solide la olimpiade .
- IOAI oferă un model educațional modern — combinând gândire științifică și aplicare practică în AI — care ar putea fi integrat în programa națională pentru a pregăti generații viitoare mai adaptate la tehnologiile emergente .
4. Pregătirea unei forțe de muncă AI-ready
Elevii implicați în astfel de competiții dezvoltă competențe de gândire critică, inovație și rezolvare practică de probleme — calități esențiale în economia digitală.
- Reușitele în cadrul IOAI pot conduce la formarea unor lideri în cercetarea AI, consolidând talentul românesc pe plan intern și internațional .
- Europa, prin politici precum AI Act, pune accent pe alfabetizare digitală și competențe AI în rândul tinerilor .
În concluzie
Pe termen mediu, performanțele României la IOAI pot acționa drept catalizator pentru:
- Integrarea responsabilă și eficientă a AI în școli, prin proiecte precum Saro.
- Elaborarea unor cadre normative și etice robuste, necesare pentru sustenabilitatea inovației.
- Adaptarea curriculei educaționale pentru a forma elevi capabili să folosească AI într-un mod creativ și constructiv.
- Pregătirea viitoarei generații de profesioniști AI, care să contribuie la dezvoltarea economică și tehnologică locală și europeană.
