Într-o țară care se pretinde democratică, unde Constituția încă mai este citită de unii (cel puțin în anii electorali), comuna Sălățig din județul Sălaj pare că a descoperit democrația de tip nou: aceea în care drepturile fundamentale se pun la vot. Nu glumim. Consiliul Local a hotărât, printr-o savantă Hotărâre nr. 20 din 8 aprilie 2025, să organizeze un referendum local. Motivul? Să întrebe cetățenii dacă li se pare ok ca pășunile comunale să fie restituite foștilor proprietari sau moștenitorilor lor. Asta, pentru că – ce să vezi – nu li se mai poate restitui terenul pe amplasamentul vechi. Asta e România. Și asta e logica administrației Mărieș: „n-avem chef să respectăm dreptul de proprietate, hai s-o dăm la popor!”
Când ignoranța face politică, drepturile devin opționale
Dreptul la proprietate este garantat de Constituție, de legi reparatorii și, în mod normal, de bun-simț administrativ. Dar bunul-simț nu s-a predat niciodată la Primăria Sălățig. S-a predat doar responsabilitatea. Iar acum, cu un referendum absurd, primarul Grigore Mărieș spală pe mâini legalitatea retrocedărilor și pasează pisica electoratului.
Reformulăm, ca să fie clar: un drept nu se votează. Se respectă. Iar Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 165/2013 sunt cât se poate de clare: dacă nu poți reconstitui proprietatea pe vechiul amplasament, ești obligat să o faci pe alt amplasament, inclusiv din islazul comunal. Nu e opțional. Nu e „hai să vedem dacă se supără vecinii”. E literă de lege.
Referendumul-păcăleală: manual de manipulare marca Primăria Sălățig
Primarul invocă „numeroase cereri de retrocedare” care nu pot fi soluționate. Dar în loc să-și facă treaba, vine cu o idee de PR ieftin și populism de 2 lei: îi pune pe cetățeni să aleagă între „pășune pentru toți” și „drepturi pentru câțiva”. Un conflict artificial, împachetat frumos într-o întrebare de referendum care miroase a șantaj emoțional. Dar ce nu spune edilul este că retrocedarea nu e o donație, ci o reparație legală. Nu e un moft, ci un drept. Nu e un act de caritate, ci un act de justiție.
Ce pot face cetățenii loviți de injustiția „democratică”?
Dacă te numeri printre cei care așteaptă de ani de zile să li se facă dreptate și acum afli că viitorul tău depinde de bifa vecinului de la secția de votare, iată câteva lucruri esențiale:
Depune o plângere prealabilă împotriva Hotărârii Consiliului Local nr. 20/2025, invocând nelegalitatea organizării referendumului. Legea contenciosului administrativ e de partea ta.
Dă în judecată consiliul local. Cere anularea hotărârii și recunoașterea dreptului tău la reconstituirea proprietății. Ai dreptul, ai legea, ai documentele? Mergi înainte.
Solicită intervenția prefectului. Instituția prefectului poate ataca hotărârile nelegale în instanță. E timpul să-și justifice și ei existența.
Sesizează Avocatul Poporului. Este o încălcare flagrantă a dreptului constituțional la proprietate.
Nu tăcea. Mobilizează-te. Proteste, articole, plângeri, petiții. Fă gălăgie. Când drepturile tale sunt călcate în picioare cu pretenții democratice, tăcerea e complicitate…
