Tăieri ilegale de arbori într-o arie protejată din Brașov au scos din nou la iveală fragilitatea sistemului de protecție a pădurilor din România, după ce inspectorii Gărzii Forestiere au descoperit nereguli grave și au aplicat amenzi de 30.000 de lei, deschizând totodată un dosar penal.
Garda Forestieră Brașov a identificat tăieri ilegale în aria protejată Podișul Hârtibaciului, zonă considerată una dintre „comorile naturale” ale județului, unde regulile de protecție ar trebui aplicate cu o strictețe sporită. În urma controalelor, inspectorii au constatat șapte contravenții și au aplicat amenzi în valoare totală de 30.000 de lei, iar pentru faptele care depășesc sfera contravenționalului a fost deschis un dosar penal. Potrivit autorităților, arborii tăiați nu înseamnă doar lemn dispărut din stoc, ci și pierderea semințișului necesar pentru regenerarea naturală a pădurii, ceea ce accentuează impactul pe termen lung.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat public gravitatea situației, arătând că într-o arie protejată fiecare copac are un rol esențial pentru viitoarea structură forestieră. Mesajul ei insistă asupra ideii că aceste zone nu sunt „linii abstracte pe o hartă”, ci spații reale în care orice abatere lasă urme vizibile pentru decenii.
În urma verificărilor din teren, inspectorii au consemnat faptele atât în zona contravențională, cât și în sfera penală, urmând ca dosarul să fie instrumentat de organele de cercetare penală competente. Amenzile de 30.000 de lei vizează, potrivit surselor oficiale, încălcări ale legislației silvice și ale regulilor specifice ariilor protejate, în timp ce dosarul penal se referă la tăiere fără drept de arbori și la prejudiciul adus fondului forestier. Garda Forestieră Brașov a mai transmis, prin comunicate și controale anterioare, că astfel de fapte sunt recurente și că, în alte cazuri, au fost identificate sute sau chiar peste o mie de cioate rezultate din tăieri ilegale, toate intrând în sfera cercetărilor penale.
Modelul se repetă și în alte zone ale județului, unde polițiștii și pădurarii au sesizat cazuri de tăieri și furt de material lemnos, confirmate prin dosare penale deschise de IPJ Brașov. Într-un caz recent, polițiștii din Săcele au identificat un autoturism încărcat cu lemn proaspăt tăiat, aproximativ 3 metri cubi de fag și paltin, iar persoanele implicate sunt cercetate pentru tăiere fără drept și furt de arbori din fondul forestier național.
Fenomen național: păduri rase și dosare penale
Cazul din aria protejată Podișul Hârtibaciului se înscrie într-un tablou mai larg, la nivel național, în care tăierile ilegale rămân una dintre cele mai grave probleme de mediu. În județul Bihor, de exemplu, la Băile Felix, două dosare penale au fost deschise după ce o firmă a tăiat mai mult lemn decât era prevăzut, fiind doborât inclusiv un stejar secular, iar inspectorii au descoperit arbori nemarcați, tăiați fără drept. Ministra Mediului a explicat că în astfel de cazuri se practică subevaluarea dimensiunilor arborilor pe hârtie, pentru ca în realitate masa lemnoasă exploatată să fie mai mare, diferența devenind lemn „invizibil” în acte și, deci, ușor de deturnat.
Brașovul are la rândul său un istoric recent de tăieri ilegale de mare amploare, cu păduri seculare rase fără asigurarea regenerării. În 2025, o pădure de stejar de peste 300 de ani a fost tăiată ilegal, inspectorii avertizând că lipsa semințișului pe cel puțin 70% din suprafață contravine normelor silvice și reprezintă o „crimă” împotriva pădurii. Imaginile din teren, cu cioate, urzici și iarbă în loc de copaci, au devenit simbolice pentru degradarea accelerată a fondului forestier.
Tăierile ilegale într-o arie protejată cum este Podișul Hârtibaciului nu înseamnă doar pierderea unor trunchiuri de lemn, ci și destabilizarea unui întreg ecosistem. Arborii tăiați asigurau semințișul și microclimatul necesare pentru regenerare, protejau solul de eroziune și susțineau biodiversitatea, de la insecte și păsări până la mamifere. Odată distrusă structura forestieră, revenirea la starea inițială poate dura zeci sau sute de ani, dacă mai este posibilă în condițiile schimbărilor climatice.
La nivel social, astfel de cazuri creează o prăpastie de încredere între cetățeni și instituții, mai ales în comunitățile unde pădurea este parte din identitatea locală și din economia zonei. Deși autoritățile scot în față dosarele penale și amenzile, organizațiile de mediu și activiștii atrag atenția că sancțiunile sunt deseori prea mici raportat la câștigurile din exploatarea ilegală a lemnului, ceea ce face ca fenomenul să rămână atractiv pentru cei dispuși să încalce legea.
Ministra Mediului a insistat că protejarea pădurilor înseamnă prezență constantă în teren, controale ferme și aplicarea imediată a legii, mai ales acolo unde este „cel mai greu”, cum sunt ariile protejate sau pădurile seculare. Garda Forestieră Brașov anunță că va continua verificările în Podișul Hârtibaciului și în alte zone vulnerabile, pentru a identifica noi eventuale tăieri fără drept și a evalua prejudiciile produse. Dosarul penal deschis în urma ultimelor controale va trebui să stabilească responsabilitățile exacte – de la exploatatori, până la eventuali factori din sistemul silvic care au închis ochii sau au girat neregulile prin acte.
Cazul din aria protejată din Brașov devine astfel încă un test pentru capacitatea statului de a opri jaful din păduri, nu doar prin comunicate și declarații, ci prin condamnări efective și măsuri care să descurajeze pe termen lung tăierile ilegale.
