Tăierile ilegale din pădurile statului administrate de Romsilva au scăzut cu aproximativ 10% în primele nouă luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024, dar pagubele rămân de ordinul milioanelor de lei, iar contextul general al defrișărilor din România arată în continuare o presiune mare asupra pădurilor. Datele oficiale ale Romsilva contrastează cu estimările organizațiilor de mediu, care vorbesc de un volum al tăierilor ilegale mult peste ce apare în rapoartele statului.
Volumul tăierilor ilegale în pădurile proprietate publică a statului a scăzut cu 10% în primele nouă luni ale anului 2025, până la 13.315 metri cubi, însă pagubele depășesc în continuare 6 milioane de lei, arată datele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Scăderea raportată oficial vine după ani de presiune publică, investigații media și campanii ale ONG-urilor de mediu, care susțin însă că volumul real al tăierilor ilegale rămâne mult mai mare decât cel prins în controalele autorităților.
Datele Romsilva: mai puțin lemn furat, pagube de peste 6 milioane
Potrivit Romsilva, în perioada ianuarie–septembrie 2025, în pădurile proprietate publică a statului administrate de regie au fost identificate tăieri ilegale însumând 13.315 mc, față de 14.671 mc în primele nouă luni din 2024, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 10%. Valoarea totală a pagubelor generate de tăieri ilegale și pășunat abuziv se ridică la circa 6,13 milioane de lei în 2025, după ce în 2024 pagubele raportate pentru aceeași perioadă au depășit 7,3 milioane de lei.
Datele transmise de regie arată că pentru 9.127 mc tăiați ilegal au fost întocmite procese-verbale de constatare a infracțiunilor, pentru 6 mc s-au aplicat contravenții, iar 4.137 mc au fost imputați personalului silvic, ceea ce indică și o componentă de responsabilitate internă în apariția prejudiciilor. În urma controalelor, Romsilva a aplicat 29 de sancțiuni disciplinare, dintre care 24 s-au soldat cu desfacerea contractelor de muncă ale unor angajați suspectați de implicare sau neglijență în legătură cu tăierile ilegale.
Controale, sancțiuni și agresiuni asupra pădurarilor
Conducerea Romsilva anunță pentru primele nouă luni din 2025 aproape 9.000 de controale de fond în cantoanele silvice, peste 1.100 de controale parțiale și aproximativ 78.000 de acțiuni de prevenire și combatere a sustragerilor de lemn, multe în colaborare cu Poliția Română și Jandarmeria. În urma acestor verificări, au fost constatate circa 3.100 de infracțiuni și aplicate peste 2.000 de sancțiuni contravenționale, potrivit raportărilor oficiale.
Regia semnalează și șapte cazuri de agresiune asupra personalului silvic de la începutul anului, toate fiind transmise organelor de cercetare penală, ceea ce ilustrează riscurile cu care se confruntă pădurarii în teren. Organizațiile de mediu au atras de mai multe ori atenția că, în zonele unde mafia lemnului este bine organizată, pădurarii și activiștii sunt ținte ale intimidărilor, iar lipsa unor condamnări ferme descurajează raportarea abuzurilor.
De la cifre oficiale la realitatea din pădure
Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri, dintre care 3,13 milioane de hectare sunt proprietate publică a statului – adică aproape jumătate din pădurile țării –, și asigură servicii silvice pentru încă 1 milion de hectare aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietate publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standarde internaționale, ceea ce presupune, teoretic, respectarea unor reguli stricte de exploatare și regenerare.
La nivel național însă, estimările organizațiilor de mediu indică un decalaj mare între ceea ce apare în rapoartele oficiale și volumul real de lemn care dispare din păduri, legal și ilegal. Greenpeace România arată, pe baza Inventarului Forestier Național, că aproximativ jumătate din lemnul dispărut nu are acte, ceea ce ar reprezenta în jur de 20 de milioane de metri cubi anual, raportat la toate categoriile de proprietate, dintre care doar o mică parte este prinsă în controale și dosare penale.
Presiune economică, proprietari vulnerabili și apeluri la reformă
Problema tăierilor ilegale este alimentată de mai mulți factori: de la cererea mare de lemn pentru industrie și încălzire, până la sărăcia din comunitățile rurale și lipsa de administrare a unor suprafețe întinse de pădure. Greenpeace atrage atenția, de exemplu, că aproximativ 415.000 de hectare de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha, care nu au administrare silvică și devin vulnerabile la exploatări abuzive și hoție.
În paralel, discuțiile recente despre degradarea accelerată a pădurilor României și rezultatele noilor cicluri ale Inventarului Forestier Național au readus pe agenda publică tema reformei în sistemul de control, trasabilitate și sancționare a tăierilor ilegale. ONG-urile cer consolidarea SUMAL, transparență sporită a datelor, protecție reală pentru avertizori și pădurari, precum și o politică forestieră care să nu se limiteze la cifrele oficiale, ci să țină cont de impactul ecologic și social al dispariției pădurilor.
Între scădere statistică și încrederea publică
Scăderea de 10% a volumului de tăieri ilegale raportate de Romsilva în pădurile statului, coroborată cu reducerea valorii pagubelor de la circa 7,3 milioane de lei în 2024 la 6,13 milioane de lei în 2025, indică o îmbunătățire punctuală a situației în segmentul administrat direct de regie. În același timp, diferențele mari față de estimările independent obținute pe ansamblul fondului forestier sugerează că lupta cu tăierile ilegale este abia la început și că o parte semnificativă a fenomenului rămâne invizibilă în statistici.
Pentru opinia publică, miza nu este doar reducerea volumului de lemn furat, ci și recâștigarea încrederii că pădurile sunt administrate în interesul comunităților și al mediului, nu al rețelelor ilegale sau al unor interese economice opace. În următorii ani, România va fi judecată nu doar după rapoartele oficiale ale Romsilva, ci și după starea reală a pădurilor – de la eroziunea solului și alunecări de teren, până la biodiversitatea din parcurile naționale pe care regia le are în grijă.
