Ziua celor o mie de fete secuience, sărbătoare a portului și dansului popular secuiesc organizată anual la Șumuleu-Ciuc și Miercurea Ciuc, rămâne unul dintre cele mai puternice evenimente de identitate culturală din Harghita, cu rădăcini în 1931 și o reluare spectaculoasă după 1990. Manifestarea îmbină pelerinajul religios, repertoriul folcloric maghiar-secuiesc și afirmarea comunitară într-un context actual marcat de dezbateri despre protejarea minorităților și patrimoniului imaterial
În fiecare primă sâmbătă din iulie, mii de oameni – majoritatea în costume populare secuiești – pornesc spre Șumuleu-Ciuc și Miercurea Ciuc pentru „Ziua celor o mie de fete secuience”, eveniment dedicat muzicii, dansului și portului popular. Festivalul își propune să creeze un cadru de prezentare și popularizare a artei și portului popular secuiesc, transformând orașul într-o scenă în aer liber pentru cete de dansatori, formații de muzică și grupuri folclorice venite din tot Ținutul Secuiesc.
Primul festival a avut loc în 1931 la Șumuleu, într-un moment în care elitele culturale maghiare și secuiești căutau modalități de consolidare a identității comunitare prin port popular, cântec și dans. Tradiția a fost întreruptă în perioada comunistă, iar după 1990 a fost reluată, păstrându-și obiectivul inițial: menținerea vie a tradițiilor, a costumului popular și a dansului secuiesc într-un format festiv, accesibil publicului larg.
Astăzi, „Ziua celor o mie de fete secuience” este organizată sub umbrela municipalității din Miercurea Ciuc și a instituțiilor culturale locale, cu program anunțat oficial pe site-urile primăriei și ale organizațiilor de turism. Evenimentul din 2026 este prezentat de autorități drept o experiență „înălțătoare și memorabilă”, dedicată patrimoniului cultural secuiesc, cu accent pe dansuri tradiționale, parade ale portului popular și momente ceremoniale.
Manifestarea este strâns legată de pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, unul dintre cele mai importante evenimente confesionale catolice din Europa Centrală, desfășurat la Rusalii, în care participă zeci de mii de pelerini maghiari din România și din afara țării. Deși „Ziua celor o mie de fete secuience” are loc la început de iulie, la câteva săptămâni după pelerinaj, multe relatări locale subliniază continuitatea simbolică: aceeași colină, aceeași mănăstire franciscană și același spațiu de întâlnire pentru comunitatea maghiară.
În plan vizual, festivalul este dominat de costumul popular secuiesc, cu cămăși brodate manual, șorțuri bogat ornamentate și elemente textile transmise din generație în generație. Mai multe participante intervievate de presa locală și națională spun că își vor lăsa costumele moștenire fiicelor sau nepoatelor, în ideea unei continuități familiale a tradiției, ceea ce transformă evenimentul într-un ritual de trecere între generații.
Programul „Zilei celor o mie de fete secuience” cuprinde de regulă defilarea formațiilor de dans, spectacole pe scena centrală, momente de muzică și poezie, dar și rugăciuni colective și discursuri despre identitatea secuiască. În paralel, Ziua portului popular secuiesc, organizată cu o zi înainte, completează manifestarea prin invitația adresată tuturor locuitorilor să poarte straie tradiționale în spațiul public, de la instituții la magazine și piețe.
Organizatorii prezintă constant evenimentul drept „sărbătoarea portului și dansului secuiesc”, dar și o formă de comuniune culturală, în care se întâlnesc grupuri din localități diferite ale Harghitei și Covasnei. Dincolo de dimensiunea folclorică, sociologii și etnografii care au studiat fenomenul remarcă faptul că festivalul funcționează ca un spațiu de afirmare publică a identității minoritare, într-un context în care discuțiile despre autonomia culturală și protejarea limbii maghiare rămân sensibile.
În ultimii ani, „Ziua celor o mie de fete secuience” a intrat și în oferta turistică oficială a județului Harghita, fiind promovată pe platformele de promovare turistică drept un eveniment de referință pentru vizitatorii interesați de cultura secuiască. Site-uri precum Visit Harghita și materiale de prezentare precum „Borvizek Földje” descriu festivalul ca un prilej ideal de descoperire a patrimoniului imaterial, într-o atmosferă de sărbătoare și comunitate.
Contextual, manifestarea se înscrie într-un val mai larg de evenimente identitare din Ținutul Secuiesc, precum Zilele orașelor, festivalurile de dans și cântec popular sau reuniunile corale maghiare. Pentru mediul românesc larg, „Ziua celor o mie de fete secuience” apare periodic în fluxurile de știri și dezbateri, fie ca exemplu de bună practică în conservarea tradițiilor, fie ca prilej de discuție asupra relației majoritate–minoritate în Transilvania.
Fără a avea o componentă politică explicită în program, festivalul rămâne totuși un reper pentru actorii politici locali, care folosesc prezența la eveniment pentru mesaje despre protejarea patrimoniului cultural și religios al comunității maghiare. În același timp, prin dimensiunea sa turistică și culturală, „Ziua celor o mie de fete secuience” contribuie la brandingul județului Harghita ca destinație pentru cei interesați de tradiții, pelerinaje și peisajele Carpaților Orientali.
Pentru publicul din restul Transilvaniei, festivalul de la Șumuleu Ciuc poate fi privit ca o invitație la dialog cultural, în care participarea sau măcar prezența ca observator oferă ocazia de a înțelege direct semnificațiile portului, dansului și ritualului pentru comunitatea secuiască. Din perspectiva jurnalistică, evenimentul ridică întrebări recurente despre felul în care presa românească acoperă manifestările minorităților, de la tonul relatărilor până la spațiul acordat explicațiilor istorice și etnografice.
Foto credit: https://www.facebook.com/hargitaegyuttes
