Anul 2025 marchează un moment semnificativ pentru industria de apărare din România, odată cu debutul producției de drone militare cu dublă destinație – atât pentru scopuri militare, cât și civile. Conform informaţiilor furnizate de Brasov.net, proiectul, care va prinde contur în acest an, are loc la uzina Carfil din Brașov și va reprezenta o realizare importantă pentru capacitatea națională de producție în domeniul tehnologiei avansate și al securității naționale.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, a anunțat acest proiect în cadrul unei dezbateri organizate în Senat, subliniind că, până la finalul anului, România va avea propriile drone. Prototipul acestora va fi disponibil încă din vară, iar producția în serie va începe imediat după aceea. Acesta face parte dintr-un plan amplu de dezvoltare a industriei de apărare, care include și modernizarea liniilor de producție pentru componente esențiale precum RDX și TNT.
„În acest an, România va primi un miliard de lei pentru proiectele de producție de tehnică militară, care vor sprijini companiile naționale din industria de apărare. Este un pas mare spre întărirea autonomiei naționale în domeniul apărării”, a declarat ministrul Ivan. Acesta a mai subliniat că, pe lângă drone, se lucrează intens la îmbunătățirea producției de pulberi de explozivi, o colaborare ce va include și parteneriate internaționale cu mari companii din afaceri strategice.
Un aspect important al acestei inițiative este colaborarea strânsă dintre Ministerul Economiei și Ministerul Apărării, pentru a asigura că producția internă va acoperi cât mai mult din necesarul Armatei României. Prin proiectele aflate în derulare, autoritățile române urmăresc să dezvolte noi capacități de producție, inclusiv la Făgăraș, unde va fi modernizată linia de producție pentru TNT și RDX, și la fabrica de pulberi Victoria, unde deja s-au câștigat procesele de expropriere ale terenurilor necesare.
România intră în strategia europeană de apărare
Pe lângă producția internă, România are în vedere extinderea colaborării cu Uniunea Europeană, în cadrul mecanismului SAFE (European Defence Fund). Acest program va permite țărilor membre să contribuie la producția de echipamente militare, iar România analizează în ce mod poate să beneficieze de această oportunitate. Potrivit lui Bogdan Ivan, România are un profil tehnologic interesant, mai ales în domeniul dronelor, AI și securității cibernetice, domenii esențiale în mecanismul SAFE al UE.
„România poate juca un rol important în acest mecanism european de securitate, având deja capacitățile necesare în anumite segmente cheie ale industriei de apărare. Vom lucra în parteneriate cu alte state europene pentru a produce ceea ce alții nu pot să facă atât de eficient”, a subliniat ministrul Economiei.
Impactul asupra economiei românești
Proiectul de producție al dronelor și al altor echipamente militare are și un impact direct asupra economiei naționale. Un alt element important al acestei inițiative este programul offset, care va asigura că o parte din fondurile cheltuite pentru achizițiile de tehnică militară se vor întoarce în economie prin investiții în companiile românești din sectorul apărării. Astfel, fiecare achiziție semnificativă va aduce un beneficiu direct industriei autohtone, asigurând dezvoltarea unui sector cu un potențial mare de creștere.
„Prin programul offset, România va beneficia de producție internă, iar acest lucru va întări economia națională și va contribui la dezvoltarea tehnologică a industriei noastre de apărare”, a afirmat Ivan.
Provocările și oportunitățile viitoare
Deși proiectele sunt promițătoare, provocările nu sunt puține. România trebuie să investească continuu în modernizarea infrastructurii de producție și să dezvolte o industrie capabilă să răspundă cerințelor tehnologice din domeniul apărării, totul în condițiile unei concurențe internaționale acerbă. În plus, integrarea în mecanismele de securitate internațională și colaborările cu parteneri externi sunt esențiale pentru a asigura succesul pe termen lung al acestor proiecte.
