Premierul Ilie Bolojan a dezvăluit că managerii Hidroelectrica și-au acordat bonusuri anuale de performanță de 150.000–180.000 de euro, pe lângă salarii deja mari, în loc să investească în baterii de stocare a energiei — investiții care ar fi putut reduce prețurile la energie cu 20–30% pentru consumatorii din România.
Declarațiile au fost făcute în contextul unui discurs mai amplu al premierului despre disfuncționalitățile din sectorul energetic de stat, în care a vizat atât conducerea Hidroelectrica, cât și Transelectrica — companie pe care o consideră un fiefdom al intereselor politice.
„Apa curge de la deal la vale” — dar investițiile nu
Bolojan a explicat că Hidroelectrica a generat profituri uriașe în ultimii ani fără niciun merit managerial real. Logica e simplă: apa cade oricum prin baraje și hidrocentrale, producând energie indiferent de ce face conducerea companiei. În loc să folosească aceste profituri pentru modernizare, managerii au preferat să le transforme în bonusuri personale.
Premierul a dat un exemplu concret: dacă lângă fiecare baraj de pe cursul apelor s-ar fi montat baterii de stocare în urmă cu unu-doi ani, energia produsă la orele de prânz — când prețurile sunt mici — ar fi putut fi eliberată seara, când cererea este ridicată. Rezultatul ar fi fost dublu: profituri mai mari pentru companie și prețuri cu 20–30% mai mici pentru cetățeni.
Hidroelectrica răspunde: investițiile au existat
Ironică este că, la doar câteva zile după declarațiile lui Bolojan, Hidroelectrica a anunțat semnarea unui contract de finanțare de 43,3 milioane de lei pentru o instalație de baterii la Porțile de Fier II. Proiectul total este evaluat la 310 milioane de lei și prevede o capacitate de 64 MW și 256 MWh — cel mai mare proiect de stocare cu baterii din istoria companiei. CEO-ul Bogdan Badea a declarat că „stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate”. Compania susținea anterior că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat.
Transelectrica — „bătaie de joc față de un interes strategic”
Al doilea front deschis de Bolojan vizează Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport al energiei. Compania a emis Avize Tehnice de Racordare (ATR) pentru 78.000 MW — de opt ori mai mult decât necesarul energetic al României. Practic, rețeaua națională a fost blocată cu proiecte speculative care nu vor fi niciodată construite.
Premierul a descris un mecanism de corupție funcțional: un investitor care solicită racordare într-o anumită zonă poate primi refuz, pentru ca a doua zi să fie sunat de cineva care „are un proiect în zona respectivă, dar costă atâta”. „Sunt foarte mulți bani transinpolitic, transinstituțional”, a spus Bolojan, adăugând că perturbarea acestui sistem provoacă „un deranj foarte mare”.
Guvernul a publicat deja o listă publică a titularilor de ATR-uri de la Transelectrica, în cadrul unui efort de transparentizare a pieței. Totodată, Bolojan a propus ca proiectele speculative care blochează rețeaua să-și piardă autorizațiile.
Context: reforma energetică, prioritate sub presiune politică
Declarațiile vin într-un moment tensionat pe plan politic: PSD a anunțat că va depune sau semna o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Premierul a anunțat că nu va mai guverna cu PSD dacă acesta răstoarnă Guvernul, și că reforma în energie rămâne una din prioritățile sale strategice — alături de atragerea celor 10 miliarde de euro din PNRR până în august 2026.
Reforma pieței de energie se conturează astfel ca un test politic major: între un guvern care încearcă să rupă rețelele de interese din companiile de stat și forțele politice care au prosperat tocmai din aceste structuri.
