Premierul Ilie Bolojan a avut joi, la Bruxelles, prima sa întâlnire oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în centrul discuțiilor aflându-se reformele asumate de România, bugetul pe 2026 și utilizarea fondurilor europene pentru relansarea economiei. Potrivit unei informări publice, cei doi oficiali au discutat despre modul în care Bucureștiul vrea să folosească banii europeni pentru investiții și creștere economică, șeful guvernului afirmând că România este „decisă să folosească eficient fondurile UE pentru a relansa creșterea economică”.
Întâlnirea cu Ursula von der Leyen face parte dintr-o vizită de lucru mai amplă a premierului la Bruxelles, în cadrul căreia Bolojan are întrevederi și cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și locuri de muncă, precum și cu Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie și productivitate. Agenda anunțată include teme precum implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), absorbția fondurilor de coeziune și negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene după 2028.
Un capitol esențial al discuțiilor îl reprezintă banii din PNRR, în condițiile în care România încă așteaptă tranșe importante, inclusiv circa 231 de milioane de euro condiționate de reforma pensiilor speciale, în special în zona magistraților. Guvernul transmite că se află în „discuții avansate” cu Comisia Europeană pentru a îndeplini jaloanele restante și pentru a putea trage toate sumele disponibile până la sfârșitul lunii august, termen critic pentru proiectele din infrastructură, educație și sănătate.
Pe lângă PNRR, premierul a anunțat că va susține la Bruxelles menținerea, după 2028, a unor alocări consistente pentru politica de coeziune și agricultură, considerate vitale pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare. În negocierile privind viitorul cadru financiar, România pledează pentru un buget european previzibil, care să permită planificarea unor proiecte mari, în special în regiunile rămase în urmă și în zonele afectate de crize succesive – pandemie, războiul din Ucraina și tensiunile de la granița estică a UE.
Discuțiile au loc pe fundalul unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor interne pentru ajustare fiscală. Ministrul finanțelor a indicat în ultimele săptămâni că ținta de deficit pentru 2026, convenită cu Comisia Europeană, este în jur de 6–6,2% din PIB, ceea ce obligă guvernul să găsească un echilibru delicat între reducerea cheltuielilor și menținerea investițiilor. În acest context, accesarea banilor europeni – atât din PNRR, cât și din politica de coeziune – devine esențială pentru finanțarea proiectelor publice fără a împinge deficitul și mai sus.
În paralel cu dosarele financiare, Bolojan aduce în discuție și noul mecanism european de sprijin pentru statele de la granița de est a Uniunii, cunoscut sub numele de EastInvest, care urmărește să canalizeze investiții suplimentare în regiunile afectate de războiul din Ucraina. Premierul a subliniat înaintea plecării că acest program poate aduce beneficii suplimentare pentru județele din nord-estul țării și pentru zona Mării Negre, acolo unde nevoia de infrastructură și reconversie economică este cea mai acută.
Dincolo de dimensiunea tehnică a discuțiilor, miza politică a vizitei este una dublă. La nivel european, Ilie Bolojan încearcă să-și fixeze profilul de interlocutor credibil în fața Bruxelles-ului, într-un moment în care Comisia monitorizează strict atât reformele, cât și disciplina bugetară. La nivel intern, succesul sau eșecul acestor negocieri va cântări greu într-un climat politic în care partenerii de coaliție își pun tot mai vocal problema susținerii actualei formule de guvernare.
În mesajele publice transmise până acum, executivul insistă pe ideea că România nu își poate permite să piardă niciun euro din fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană și că reformele cerute – de la pensii speciale la eficientizarea administrației – sunt inevitabile dacă țara vrea să rămână credibilă în fața partenerilor. Întâlnirea Bolojan–von der Leyen de la Bruxelles devine, astfel, nu doar o discuție tehnică despre jaloane și tabele de finanțare, ci și un test de încredere pentru modul în care Bucureștiul își gestionează propriile angajamente.
