Aurora boreală a fost din nou vizibilă pe cerul României în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2026, după o erupție solară de mare intensitate care a generat o furtună geomagnetică capabilă să coboare „ovalul de auroră” până la latitudini neobișnuit de sudice. Fenomenul, surprins în fotografii din vestul țării, vine pe fondul unui vârf de activitate al Soarelui, la finalul ciclului său de 11 ani.
Aurora boreală a fost fotografiată și filmată din mai multe zone ale vestului țării, inclusiv din județul Arad, unde observatorii au surprins perdele verzi‑roșiatice de lumină în localități precum Arad și Buteni. Imaginile, distribuite masiv pe rețelele sociale, arată un fenomen care, în mod obișnuit, se vede doar în țările nordice, nu la latitudini precum cele ale României. O feerie de culori a fost și pe cerul Maramureșului, în zona localității Baia Sprie. În plus, imagini cu spectacolul luminos au apărut, pe rețelele sociale, și din județul Bihor.
Specialiștii pun apariția aurorei peste România pe seama unei erupții solare foarte puternice, asociate cu o ejecție de masă coronală (CME) care a aruncat în spațiu miliarde de tone de plasmă și particule încărcate electric. Aceste particule au interacționat cu câmpul magnetic al Pământului și au provocat o furtună geomagnetică, suficient de intensă încât „ovalul de auroră” să se extindă spre sud, până deasupra Europei Centrale și de Est.
În condiții normale, luminile polare rămân „legate” de regiunile arctice, însă atunci când energia acumulată în magnetosfera terestră este foarte mare, zona în care se formează aurora se dilată și „alunecă” spre latitudini mai joase. Astrofizicienii explică faptul că, în perioade de activitate solară intensă, cum este actualul maxim al ciclului de 11 ani, astfel de coborâri spectaculoase ale aurorei pot face fenomenul vizibil până în zona Mării Mediterane, nu doar în România.
Riscurile unei furtuni geomagnetice puternice
Dincolo de spectacolul vizual, furtunile geomagnetice pot avea efecte nedorite asupra tehnologiei moderne, de la perturbarea comunicațiilor radio și a navigației prin satelit, până la suprasolicitarea rețelelor electrice de transport. Centrele de monitorizare a vremii spațiale, precum NOAA Space Weather Prediction Center, folosesc indicele planetar Kp (de la 0 la 9) pentru a caracteriza intensitatea acestor furtuni, valori de 5 și peste indicând deja o furtună geomagnetică cu potențial de impact asupra infrastructurii.
Soarele se află în faza de maxim a ciclului său de activitate, iar agențiile spațiale avertizează că în următoarele luni sunt posibile noi erupții majore și noi episoade de aurore vizibile la latitudini neobișnuit de joase. Astronomii subliniază că astfel de fenomene nu trebuie să provoace panică, ci să stimuleze întărirea sistemelor critice – de la rețele electrice la sateliți – și, în același timp, oferă o oportunitate rară pentru publicul din România de a vedea cu ochii lui una dintre cele mai spectaculoase manifestări ale interacțiunii dintre Soare și Pământ.
Foto: Meteoplus, județul Maramureș
