Compania BETAK SA Bistrița, unul dintre cei mai vechi jucători industriali ai județului și producător important de componente metalice pentru instalații electrice și siguranță rutieră, se pregătește să facă disponibilizări colective după ce, la finalul anului trecut, a intrat în insolvență. Societatea a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bistrița-Năsăud că intenționează să concedieze în jur de 100 de angajați, în contextul procedurii de reorganizare și al datoriilor acumulate, estimate la peste 62 de milioane de lei.
Potrivit directorului AJOFM Bistrița-Năsăud, Angela Koos, BETAK are în prezent 179 de salariați și a indicat un număr maxim de aproximativ 100 de persoane vizate de măsura disponibilizării, însă cifra exactă va depinde de modul în care va evolua planul de reorganizare aprobat de instanță. Concedierile nu vor fi operate imediat: angajații aflați pe lista de restructurare urmează să fie înregistrați ca șomeri după data de 1 martie, iar până atunci vor beneficia de servicii de preconcediere – informare, consiliere și sprijin pentru identificarea unor alternative pe piața muncii. AJOFM precizează că, pe perioada preavizului, o parte dintre cei vizați ar putea opta pentru pensionare, reîncadrare sau alte soluții individuale, ceea ce poate reduce numărul efectiv al disponibilizaților.
Intrarea în insolvență a BETAK a fost anunțată public la mijlocul lunii decembrie 2025, când compania a cerut Tribunalului Bistrița-Năsăud deschiderea procedurii generale, invocând incapacitatea de a face față datoriilor comerciale și fiscale acumulate. Demersul a fost prezentat ca o „strategie de avarie”, menită să creeze cadrul legal pentru un plan de reorganizare care să permită continuarea activității, păstrarea unei părți din locurile de muncă și valorificarea brandului construit în trei decenii de existență. BETAK a pornit la mijlocul anilor ’90 cu o mică instalație de zincare și a ajuns, înainte de criza recentă, un producător de referință la nivel național pe segmentul conductoarelor galvanizate, electrozilor de împământare și parapetelor de protecție pentru drumuri, având peste 200 de angajați și o cifră de afaceri de câteva milioane de euro.
Lovitura actuală are un impact simbolic și economic important pentru Bistrița, unde BETAK era asociată cu tradiția industrială și cu exporturile de produse metalice. Compania se bucura de o bună reputație tehnică, certificată prin brevete, standarde de calitate și poziționare în topurile realizate de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, iar produsele sale – de la parapete stradale la structuri metalice – sunt folosite în proiecte de infrastructură din țară și din străinătate. Tocmai de aceea, trecerea de la statutul de angajator relevant la insolvență și la un val de concedieri colective ridică întrebări despre vulnerabilitatea sectoarelor industriale tradiționale într-un context de costuri crescute, investiții amânate și competiție tot mai dură pe piețele europene.
Pe piața muncii, efectul nu va fi ignorabil, chiar dacă, procentual, disponibilizarea a până la 100 de oameni poate părea modestă la scara întregului județ. La finalul lunii noiembrie 2025, rata șomajului în Bistrița-Năsăud era de 3,33%, cu 3.715 șomeri înregistrați, majoritatea cu nivel de educație primar, gimnazial și liceal, ceea ce complică procesul de reconversie profesională. AJOFM arată că, deși în județ există locuri de muncă vacante în diferite domenii, realitatea este că șomerii cu studii medii și primare – care reprezintă peste 94% din total – sunt mai greu de reorientat, iar pentru muncitorii calificați în metalurgie și confecții metalice găsirea unor posturi echivalente, la salarii comparabile, nu este întotdeauna simplă.
În paralel, administrația județeană insistă pe nevoia de a atrage investiții noi în Bistrița-Năsăud, într-un context în care portofoliul de mari proiecte prioritizate de Guvern pentru 2026 este redus, iar o parte dintre companiile locale se confruntă cu presiuni financiare. Cazul BETAK devine astfel un test pentru felul în care instrumente precum insolvența cu plan de reorganizare pot salva măcar o parte din capacitățile industriale, fără a transfera întreaga notă de plată asupra angajaților. Pentru comunitatea locală, următoarele luni vor arăta dacă firma reușește să-și ajusteze modelul de business și să iasă din insolvență cu o activitate viabilă, sau dacă Bistrița va pierde definitiv unul dintre pilonii săi industriali importanți.
