După eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale, juristul Adrian-Cristian Secu dinamitează competiția electorală cu o contestație-bombă. Secu a cerut invalidarea candidaturii lui Crin Antonescu, invocând grave incompatibilități constituționale. Mai exact, a folosit același tip de argumentație prin care alții au contestat candidatura suveranistului, însă într-un mod mult mai solid și articulat, nu doar prin acuzații vagi.
În documentul înaintat către Curtea Constituțională, juristul a arugmentat în mod foarte clar de ce Antonescu nu îndeplinește condițiile fundamentale impuse unui candidat la funcția supremă în stat, motiv pentru care candidatura sa neaparat trebui respinsă.
„Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituției”, a precizat contestatarul, subliniind că obligația de a respecta Constituția și legile țării nu este doar un aspect formal, ci o cerință esențială pentru un posibil președinte al României.
Printre acuzațiile aduse, una dintre cele mai grave vizează rolul activ al lui Crin Antonescu în evenimentele din 2012, când, în calitate de președinte interimar, a fost parte a unui plan de preluare abuzivă a puterii, acțiune catalogată la aceea vreme de Comisia de la Veneția drept o „tentativă de lovitură de stat”. „Guvernul și Parlamentul României au adoptat o serie de măsuri într-o succesiune rapidă, care au condus la demiterea din funcție a Avocatului Poporului, a președinților celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competențelor Curții Constituționale și la suspendarea în sine a Președintelui”, se arată în contestație, făcându-se referire la raportul Comisiei de la Veneția.
Secu a mai subliniat că Antonescu a ignorat rezultatele referendumului din 2009, în care peste 70% dintre români au votat pentru un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari. Contestatarul consideră că „opțiunea populară exprimată prin vot democratic a fost desconsiderată, în contradicție flagrantă cu principiile fundamentale ale statului de drept”.
Un alt aspect grav menționat în contestație este promovarea indirectă a ideologiilor extremiste, prin laude publice aduse unor figuri istorice controversate asociate Mișcării Legionare. Într-un discurs televizat, Crin Antonescu l-a elogiat pe Ion Gavrilă Ogoranu, membru marcant al Legiunii Arhanghelului Mihail, organizație extremistă responsabilă pentru acte de violență și teroare. Contestatarul invocă aici articolul 30 alin. (7) din Constituție, care interzice în mod explicit incitarea la ură și promovarea unor ideologii fasciste.
În plus, Secu arată că Antonescu și-a declarat deschis sprijinul pentru monarhie ca formă de guvernământ, fapt ce contravine Constituției României, care stabilește că „forma de guvernământ a statului român este republica” și că această dispoziție „nu poate face obiectul revizuirii”. Contestatarul argumentează că susținerea monarhiei de către un posibil președinte al României „subminează însăși legitimitatea funcției supreme în stat”.
Contestația împotriva lui Crin Antonescu vine la scurt timp după ce BEC și Curtea Constituțională au invalidat candidatura lui Călin Georgescu exact pe aceleași criterii, invocând motive de „incompatibilitate constituțională”, deși Georgescu a fost votat în primul tur de marea majoritate a poporului, la fel cum tot poprul a votat și pentru reducerea numărului de parlamentari, dar i-a fost anulata vointa tocmai de cel care acum pretinde ca vrea sa-i reprezinte interesele.
Contestatia integrala o puteți citi aici https://www.ccr.ro/anunt-dosar-980f-2025/
