Cântărețul de muzică populară Aurică Totolici, fost angajat al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galați și membru al Ansamblului „Doina Covurluiului”, a fost condamnat în primă instanță la 17 ani și 6 luni de închisoare pentru multiple infracțiuni sexuale comise împotriva unor minori, elevi ai săi la orele de canto. Sentința Judecătoriei Galați nu este definitivă, însă judecătorii au menținut arestul preventiv dispus în vara anului 2024, iar numele artistului urmează să fie înscris în Registrul Național al Agresorilor Sexuali, cu recoltarea probelor biologice pentru profil genetic judiciar.
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, ancheta a pornit în iulie 2024, când doi minori, băieți, elevi ai lui Aurică Totolici, au depus plângeri în care au reclamat violuri și agresiuni sexuale repetate, petrecute în mediul privat, în contextul orelor de pregătire artistică. Pe parcursul cercetărilor penale, procurorii au extins urmărirea penală și cu privire la o a treia victimă, conturând un tipar de abuz sistematic, în care interpretul își folosea statutul de profesor și autoritatea în fața copiilor.
La perchezițiile informatice efectuate de polițiștii de la Investigații Criminale, anchetatorii au descoperit în dispozitivele sale înregistrări video „înfiorătoare” cu minori obligați la perversiuni sexuale, filmați chiar de cântăreț, imagini care au consolidat acuzațiile de viol și corupere sexuală. O expertiză medico‑legală psihiatrică a stabilit că, în momentul comiterii faptelor, Aurică Totolici avea discernământ, respingând astfel orice posibilă apărare întemeiată pe o tulburare psihică severă.
Judecătoria Galați l-a găsit vinovat pe Aurică Totolici pentru viol săvârșit asupra unui minor în formă continuată, rele tratamente aplicate minorului, înlesnirea actelor sexuale între minori și corupere sexuală a minorilor, contopind pedepsele într-o condamnare de 17 ani și 6 luni de închisoare. Instanța i-a interzis, pe lângă executarea pedepsei privative de libertate, exercitarea unor drepturi civile și profesionale, inclusiv pe cele legate de activități cu minori, pe durata stabilită de hotărâre.
Pe latura civilă, judecătorii au admis acțiunile formulate de două dintre cele trei victime și au acordat daune morale în valoare de 10.000 de euro, sumă pentru acoperirea parțială a traumelor suferite, dispunând sechestrul asigurător pe bunurile artistului până la acoperirea integrală a prejudiciului. Pentru a treia victimă, cererea de despăgubiri a fost respinsă ca tardiv formulată, fără a afecta însă calificarea penală a faptelor și gravitatea reținută în dosar.
Profilul agresorului
Aurică Totolici, în vârstă de aproximativ 60 de ani, este cunoscut în zona Galați pentru activitatea sa de peste două decenii în cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” și în Ansamblul Folcloric „Doina Covurluiului”, de unde a ieșit la pensie la sfârșitul anului 2023. Imaginea unui dascăl apreciat și a unui interpret de muzică populară prezent pe scene și la evenimente publice a făcut ca șocul comunității să fie cu atât mai mare după izbucnirea scandalului de pedofilie.
Investigațiile procurorilor indică faptul că abuzurile ar fi fost comise strict în spațiul privat – la domiciliu sau în locații închise – și nu în timpul spectacolelor, ceea ce a îngreunat depistarea lor la timp și a permis prelungirea comportamentului abuziv. Surse judiciare au arătat că numărul potențialelor victime ar putea fi mai mare, însă teama de stigmat și presiunea familiei sau a mediului social descurajează adesea depunerea plângerilor penale în astfel de cazuri.
Violență sexuală și poziții de autoritate
Cazul Totolici readuce în prim-plan vulnerabilitatea copiilor aflați în relație de dependență față de figuri de autoritate – profesori, antrenori, lideri religioși – persoane care beneficiază de încrederea necondiționată a părinților și a comunității. Mecanismul este similar cu cel documentat în scandalul fostului preot și cântăreț Cristian Pomohaci, unde anchetatorii au descris o practică de „racolare” a minorilor și tinerilor, pe care acesta îi ademenea cu autoritatea de preot și celebritatea de interpret.
În cazul Pomohaci, Parchetul General a strâns mărturii și dovezi privind acte sexuale cu minori, iar BOR l-a caterisit în 2017, însă dosarele penale privind acuzațiile de abuz sexual s-au confruntat cu amânări și prescripții, ceea ce a alimentat percepția de impunitate pentru persoanele cu statut public. Spre deosebire de această situație, cazul Totolici marchează o reacție mai fermă a justiției: o condamnare foarte severă în primă instanță, însoțită de includerea în Registrul Național al Agresorilor Sexuali și de recoltarea imediată a probelor genetice.
Semnal pentru justiție și societate
Dosarul Aurică Totolici devine un punct de referință în jurisprudența recentă privind pedofilia și violența sexuală asupra minorilor, atât prin dimensiunea pedepsei aplicate, cât și prin măsurile de siguranță impuse pe termen lung. Cazul pune în discuție obligația instituțiilor culturale și educaționale de a institui mecanisme clare de prevenție, raportare și protecție a elevilor, inclusiv verificări periodice ale persoanelor care lucrează cu copii și proceduri interne de sesizare rapidă a suspiciunilor.
În același timp, comparația cu scandalul Pomohaci și cu alte dosare de abuz comise de persoane cu vizibilitate publică arată că, în absența unei reacții ferme și consecvente a justiției, agresorii pot continua să se bucure de popularitate și influență, iar victimele rămân neîncurajate să vorbească. Condamnarea din Galați transmite un mesaj clar: notorietatea artistică sau poziția socială nu pot și nu trebuie să funcționeze ca scut în fața răspunderii penale pentru infracțiuni sexuale împotriva minorilor.
