Mario Draghi, unul dintre cei mai influenți economiști europeni ai ultimelor decenii, a urcat vineri, 15 mai, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în calitate de invitat principal al conferinței Tech Talks by UPT 2026, organizată de Universitatea Politehnica Timișoara. Evenimentul, desfășurat sub tema „Irreplaceable – The Future Needs Humans”, a fost transmis în direct la TVR 2 și TVR Info și a fost moderat de jurnalistul CNN Richard Quest.
Născut în 1947 la Roma, Mario Draghi este economist și om politic italian cu o carieră remarcabilă la vârful instituțiilor financiare europene și internaționale. A condus Banca Centrală Europeană (BCE) între 2011 și 2019, perioadă în care a salvat zona euro de la dezintegrare prin celebra declarație „whatever it takes”. A servit ulterior ca prim-ministru al Italiei între 2021 și 2022, iar în septembrie 2024 a prezentat în fața Parlamentului European celebrul Raport privind competitivitatea Europei, comandat de Comisia Europeană. Pe 14 mai 2026, cu o zi înainte de apariția de la Timișoara, Draghi a primit Premiul Carol cel Mare, cea mai prestigioasă distincție europeană pentru contribuție la unitatea continentului.
Primul mare subiect al dialogului cu Richard Quest a vizat situația economică actuală a Europei. Draghi a trasat o paralelă cu criza petrolului din 1973, subliniind că și astăzi asistăm la o combinație toxică de crize energetice, tensiuni geopolitice și destabilizare a ordinii internaționale.
„Când Rusia a invadat Ucraina, rezervele de gaze ale Europei erau la un nivel minim. Oamenii au crezut că scumpirea era temporară, dar prețurile au continuat să crească”, a spus fostul șef al BCE. Spre deosebire de criza din anii ’70, Europa are astăzi avantajul monedei unice, al unor lanțuri de aprovizionare mai flexibile și al unei dependențe mai reduse față de combustibilii fosili, a mai precizat el.
Draghi nu a evitat autocritica instituțională. El a recunoscut că băncile centrale au reacționat „extrem de lent” la inflația din 2022–2023, după ce perioada post-pandemică a fost caracterizată de cheltuieli publice uriașe și lichiditate excesivă în economie. „În SUA au existat mai multe valuri de expansiune fiscală fără precedent. Cheltuielile mari au alimentat inflația. Acum avem și costurile războiului, iar deficitele continuă să crească și în Europa”, a adăugat Draghi.
Inteligența artificială, motorul productivității europene
Tema centrală a ediției 2026 – rolul omului în era algoritmilor – a fost abordată direct de Draghi, care a prezentat date concrete privind adoptarea inteligenței artificiale. Conform unui studiu citat de fostul premier italian, 36% dintre companiile europene utilizează deja AI, față de peste 50% în SUA, iar companiile care adoptă tehnologia înregistrează o creștere a productivității de aproximativ 4%. Un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale.
Aceste cifre sunt coerente cu recomandările din Raportul Draghi publicat în 2024, în care AI-ul este identificat drept o oportunitate pentru Europa de „a-și remedia eșecurile în materie de inovare și productivitate”. Raportul solicită investiții anuale suplimentare de 750–800 de miliarde de euro pentru a restabili competitivitatea UE față de SUA și China.
„Autocrațiile decid mai repede decât democrațiile”
Una dintre cele mai tranșante afirmații ale serii a vizat viteza de reacție a instituțiilor europene. „Autocrațiile iau decizii mai repede decât democrațiile. În Europa, procesul este foarte lent. Liderii se întâlnesc, iau decizii, iar apoi totul trece prin comitete ministeriale. Tot procesul durează prea mult”, a spus Draghi.
El a propus un sistem în care liderii europeni nu doar adoptă decizii, ci stabilesc explicit cine este responsabil pentru implementarea lor – o reformă a guvernanței care să reducă birocrația și să accelereze reformele structurale. Referitor la progresele realizate după publicarea Raportului Draghi, fostul premier italian s-a arătat prudenții optimist: „Nu sunt dezamăgit. Cred că Europa se descurcă destul de bine. Dar lumea se mișcă acum mult mai repede. Trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă”.
Un eurobarometru promițător
Spre finalul dialogului, Draghi a invocat datele unui eurobarometru recent al Comisiei Europene, potrivit căruia peste 90% dintre cetățenii europeni doresc mai multă cooperare între guverne și o Europă care să funcționeze în interesul lor. El a dat ca exemplu zona euro, unde integrarea a avansat chiar și fără participarea tuturor statelor membre, ca model de flexibilitate pentru proiectele europene viitoare.
Tech Talks by UPT a confirmat încă o dată statutul Timișoarei ca hub regional de reflecție asupra viitorului, aducând la Teatrul Național un dialog de anvergură globală despre tehnologie, democrație și locul Europei în lumea de mâine.
