Comisia Europeană a emis, pe 14 mai 2026, o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Vestea bună vine însă însoțită de un avertisment sever: România mai are 38 de jaloane neîndeplinite, cu penalizări potențiale ce depășesc 15 miliarde de euro.
România a depus a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025, iar Bruxelles-ul a concluzionat că autoritățile române au îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape și 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului. Premierul demis Ilie Bolojan a confirmat vestea la conferința de presă de după ședința de Guvern din 14 mai, subliniind că sunt două direcții prioritare pentru perioada imediat următoare: îndeplinirea reformelor restante și accelerarea lucrărilor de investiții.
Această tranșă va ridica valoarea totală a fondurilor acordate României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență la 12,97 miliarde de euro — echivalentul a 60,6% din totalul fondurilor prevăzute în planul de redresare al țării.
Ce reforme au fost validate
Potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene, măsurile validate acoperă mai multe domenii esențiale:
- Cloud guvernamental: Peste 30 de instituții publice au fost conectate la infrastructura cloud, cu scopul modernizării administrației și îmbunătățirii serviciilor publice
- Decarbonizare: Introducerea unor taxe mai mari pentru vehiculele poluante și reducerea treptată a producției de energie pe bază de cărbune
- Reformă fiscală: Simplificarea procedurilor fiscale și o distribuție mai echilibrată a sarcinii, cu scopul de a crea un mediu mai favorabil afacerilor
- Sănătate și infrastructură socială: Investiții în spitale și infrastructură pentru persoanele cu dizabilități
- Justiție și anticorupție: Îmbunătățirea eficienței judiciare și intensificarea luptei împotriva corupției
- Educație și digitalizare: Sprijinirea sistemului de învățământ și promovarea transformării digitale
Banii nu sunt încă în cont
Înainte ca România să primească efectiv cei 2,62 miliarde de euro, mai trebuie parcursă o etapă obligatorie. Comisia a transmis evaluarea preliminară Comitetului Economic și Financiar (CEF), care dispune de patru săptămâni pentru emiterea unui aviz. Abia după aceea Comisia poate adopta decizia finală de plată.
Ministrul interimar al fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că aceasta va fi „o cerere curată, de 2,62 miliarde de euro componentă de grant” — spre deosebire de tranșa a treia, din care 900 de milioane de euro fuseseră inițial suspendate din cauza nerealizării unor reforme.cursdeguvernare+1
Cursa contra cronometru: 38 de jaloane restante
Vestea bună a aprobării tranșei 4 este umbrită de un avertisment fără precedent. Ministrul Pîslaru a prezentat Guvernului o notă în care arată că 38 de ținte și jaloane rămân neîndeplinite, cu o penalizare potențială totală de peste 15 miliarde de euro — sumă care depășește chiar valoarea rămasă de încasat din PNRR.
Dintre aceste restanțe, 14 sunt reforme cu impact major, iar 11 necesită inițiative legislative ce trebuie să treacă prin Parlament. Premierul Bolojan a anunțat că proiectele de lege vor fi depuse în procedură accelerată, cu un calendar strict:
- Până pe 15 mai 2026: proiectele cu opinia favorabilă deja obținută de la Comisia Europeană
- Până pe 22 mai 2026: proiectele care așteaptă încă opinia Comisiei
- Până pe 31 mai 2026: proiectele aflate în renegociere cu Bruxelles-ul
Termenul final: august 2026
Mecanismul de Redresare și Reziliență se închide la sfârșitul anului 2026, iar statele membre trebuie să îndeplinească toate jaloanele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până în septembrie 2026. Planul integral al României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde ca granturi și 7,84 miliarde sub formă de împrumuturi.
Cu mai puțin de patru luni rămas până la termenul-limită pentru jaloanele finale, presiunea pe Guvern și Parlament este maximă: România se află la intersecția dintre un succes real — absorbția a peste 60% din fonduri — și riscul de a pierde mai mult decât mai are de câștigat.
