Nouă etapă a proiectului de monitorizare electronică ridică întrebări importante legate de potențialele utilizări abuzive ale acestor măsuri de către stat. Deși unii afirmă că „nu este loc de abuz,” este crucial să rămânem vigilenți și să fim atenti la impactul acesteia asupra societății și a drepturilor cetățenilor.
Sălaj, 13 decembrie 2023 – La sediul IPJ Sălaj a avut loc o conferință de presă dedicată implementării fazei a doua a proiectului de monitorizare electronică, prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea
La conferință de la Zalău au participat șeful Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj, comisar șef de poliție Marius Anton Stupar, însoțit de șefa Centrului Operațional, comisar șef de poliție Tincuța Dumuța, alături de șeful Serviciului de Ordine Publică, comisar șef de poliție Ioan Groza.
La nivelul IPJ Sălaj, în primele 11 luni ale anului 2023, violențele de natură domestică au crescut de la 313 la 379, majoritatea fiind înregistrate în mediul rural. În ceea ce privește ordinele de protecție, la începutul anului erau în lucru 26, iar pe parcursul acestor luni s-au emis de către judecători 73 de ordine de protecție, dintre care 32 provin din ordine de protecție provizoriu.
„Dorința victimei este suverană.” (citat din conferință)
Având în vedere această implementare, trebuie să știți care este diferența între un ordin de protecție „provizoriu”, valabil 5 zile, și un ordin de protecție emis de judecător, care are o durată mai mare. Prin această implementare, sub pretextul combaterii „violentei domestice”, începând cu 1 ianuarie, in Sălaj și în mai multe județe din țară se vor permite polițiștilor să emită ordine de protecție provizorie. Atenție, acestea pot fi emise la solicitarea victimelor sau a presupuselor victime, nu doar de către judecător sau procuror, generând preocupări cu privire la potențialele abuzuri atunci când „victima” denunță cu rea voință o presupusă violență domestică sau când dorința victimei ar putea fi influențată nu spre rezolvarea conflictului, ci pentru o eventuală răzbunare sau agravare a conflictului.
Conform datelor prezentate în conferință și ulterior prin comunicat, se declară că: „În primele 11 luni ale anului 2023, la nivel județean, au fost emise 103 ordine de protecție provizorii, 32 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție. Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise (103), 102 au fost la solicitarea victimelor, iar 1 la solicitarea altor persoane, nefiind niciunul la solicitarea O.N.G.-urilor. Din total, 82 au fost confirmate de procuror (79,61%), iar 21 dintre acestea au fost infirmate (20,39%).”
Cu toate confirmările procurorilor, observăm că 32 dintre acestea nu s-au transformat în ordine de protecție, ceea ce ne ne face sa ne întrebăm cu privire la soarta lor și dacă acestea au generat eventuale abuzuri.
La latitudinea polițistului pe baza unui formular standard
Ordinul de protecție provizoriu poate fi emis de către polițist în „exercitarea atribuțiilor de serviciu” atunci când constată „existența unui risc iminent la adresa vieții integrității corporale a unei persoane prin acte de violență domestică.” Practic, se lasa la latitudinea polițistului pe baza unui formular standard de „evaluare a riscului” dreptul de a emite acest ordin de protectie provizoriu!
Conform IPJ Sălaj: „Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.” În formulare vedem că expresiile „asigurarea măsurilor de protecție” și „monitorizarea/supravegherea” sunt prezentate fără o delimitare clară între ele…
Pe piciorul agresorului se montează dispozitivul de supraveghere, iar acesta se asociază cu două telefoane (al agresorului și al victimei)
Pe baza acestor ordine de protecție provizorii, persoanele acuzate de violență domestică vor fi obligate să poarte (fara acordul acestora!) un dispozitiv electronic (o brățară cu un dispozitiv GPS). Atât presupusa victimă, cât și presupusul agresor primind câte un dispozitiv (telefon) pentru a verifica alertele generate de aplicația din dispozitivul GPS, iar aceste alerte se vor transmite automat dispeceratului de urgență operat de poliție, constituit în cadrul SNUAU 112. Distrugerea dispozitivului electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronică se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
„Nu este loc de abuz”
Toate aceste măsuri sunt implementate pe baza Legii nr. 146 din 17 mai 2021 (o lege dată în timpul pandemiei, când guvernanții liberali au înțeles pericolele unei revolte din partea persoanelor pe care le-au șantajat cu carantinele și cu vaccinarea, așa că, deși scopul declarat este de „prevenire și combaterea violenței domestice”, adevărata intenție este intimidarea și monitorizarea celor care le vor crea disidență sau vor contesta autoritatea. Această lege, adoptată sub pretextul protejării victimelor violenței domestice, ne ridica multe semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor individuale și la potențialele utilizări abuzive ale puterii statului în supravegherea cetățenilor, cu toate ca cineva in timpul conferintei ne-a declarat ca „nu este loc de abuz”, asta dupa ce am vazut ce ne-au facut forțele de ordine in ultimii ani.
„Nu vom face rabat în aplicarea legii…”
Aceste ordine provizorii și această monitorizare electronică nu vor rezolva conflictele din familii, multe cauzate de situația economică dezastruoasă generată de guvernele pandemice și ale coaliției PNL-PSD, ci dimpotrivă, vor crea noi și noi situații de conflict care ar putea sfârși în mod tragic si vor alimenta strategia mai amplă de control social, în care cetățenii vor fi supuși unei supravegheri extinse sub pretextul siguranței publice.
