În urma desfășurării Forumului Afacerilor Sălaj, care a avut loc recent la Zalău, ne bucurăm să vă prezentăm rezumativ principalele discuții și concluzii relevante pentru dezvoltarea economică regională:
„Suntem onorați să organizăm la Zalău, în inima Sălajului, acest forum economic de o importanță majoră pentru mediul de afaceri românesc. Sălajul nu mai este un județ mic și sărac, Sălajul a dat de-a lungul secolelor oameni însemnați în politica și educația românească, oameni cărora le datorăm libertatea noastră, inclusiv faptul că noi astăzi ne întâlnim aici și discutăm liberi în exprimare și obiective. Este momentul să vorbim despre mediul de afaceri românesc, despre rolul nostru în economia națională, dar și despre provocările pe care le întâlnim zi de zi. Va fi o zi frumoasă și sperăm că evenimentul va răspunde așteptărilor voastre. Vă mulțumim și vă dorim mult succes! Alin Buză, Președinte Organizația Patronilor Sălaj.
„Zalăul este un important centru industrial, iar acest lucru se datorează mediului privat autohton și câtorva companii multinaționale care au capacități de producție pe raza municipiului nostru.
Este foarte important ca administrația locală și centrală, împreună cu mediul de afaceri, să pună la un loc ideile constructive, pentru a avea o dezvoltare economică solidă a țării și a regiunii în care trăim. Firmele românești au nevoie de soluții, unele pentru a supraviețui și altele pentru a se putea dezvolta, iar noi, cei din administrație, trebuie să înțelegem că există o urgență în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor mediului privat.
Mediul privat are idei valoroase care duc la dezvoltare economică pe trermen lung a României, iar la nivel guvernamental există preocupări pentru a găsi soluții la problemele mediului de afaceri”, a subliniat în discursul său, dl Ionel Ciunt, Primar al Municipiului Zalău.
”Salut inițiativa Organizației Patronilor Sălaj de a organiza, în Țara Silvaniei, la Zalău, această acțiune. Una dintre prioritățile mandatului meu de președinte al CJ Sălaj a fost consolidarea relației cu mediul de business, obiectiv materializat prin transparentizarea bugetului județului și a deciziilor pe care le luăm pe termen scurt și lung. CJ Sălaj va fi mereu partenerul de nădejde al antreprenorilor, convinși fiind că doar împreună, prin dialog cu societatea civilă, prin investiții în infrastructura rutieră, în sănătate și educație, putem asigura dezvoltarea sustenabilă a comunităților noastre, stabilizarea populației și asigurarea unui viitor solid pentru tânăra generație”, a precizat Președintele Consiliului Județean Sălaj dl Dinu Iancu-Sălăjanu, care a fost însoțit de dl Bîrsan Cristian Claudiu, Vicereședinte al Consiliului Județean Sălaj.
“În opinia mea, Regiunea de Nord Vest are un potențial economic semnificativ, datorită resurselor sale naturale bogate, forței de muncă calificate și poziției geografice strategice. În aceste condiţii, sunt convins că regiunea poate deveni un motor al creșterii economice pentru întreaga țară. (…) Ca reprezentat al Guvernului în teritoriu, am sprijinit mereu mediul de afaceri din Sălaj, în măsura posibilităţilor şi a atribuţiilor legale. În cadrul şedintelor de Dialog Social am încercat, de fiecare data, să soluţionăm problemele apărute între patronate şi sindicate şi să luăm, totdată, pulsul mediul de afaceri din judeţ. În final, vă îndemn să profitați la maximum de această ocazie de a vă conecta, de a învăța unii de la alții și de a stabili parteneriate care să ducă la creștere și inovare în afaceri”, a precizat, în mesajul său, dl Dari Toma, Prefect al Județului Sălaj, care a fost insoțit de dl Gheorghe Bancea, Subprefect al Județului Sălaj.
“Cele șase județe din Nord-Vestul Transilvaniei încă nu și-au spus ultimul cuvânt în economia României. Legăturile pe care le-am creat, în ultima perioadă, între administrațiile județene în special sunt foarte sănătoase. Am reușit ca pe Programul Operațional Regional să avem niște proiecte extrem de bune pentru mediul de afaceri, în special în infrastructură.
Este importantă reședința de județ, dar fără celelalte zone nu vom avea o dezvoltare unitară, sustenabilă a județelor noastre. Vă sfătuiesc să realizați în județele voastre astfel de parcuri, deoarece prin ele se vor lansa de granturi europene de până la 2,5 milioane de euro care pot reprezenta o mare parte din investiția de bază. Dacă ne pleacă tinerii în alte orașe sau din țară, greu îi mai poți aduce înapoi. Iar dacă îți pierzi locuitorii, nu mai ai cum să dezvolți comunitatea”, a afirmat dl Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș.
“Angajatorii au grijă de oamenii lor timp de 8 ore, în celelalte 16 ore trebuie să ne ocupăm noi de ei pentru că ne folosim taxele pe care ei le plătesc. Satu Mare va fi printre cele mai bine conectate județe la rețeaua rutieră europeană, prin drumuri de mare viteză.
Nord-Vestul Transilvaniei are cea mai mare densitate de aeroporturi din România, se modernizează cele din Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, însă fără voi, oamenii de afaceri, nu le vom putea popula. Trebuie să fim și câștigătorii păcii din Ucraina”, s-a arătat convins dl Csaba Pataki, președintele CJ Satu Mare.
“Este important să ne dezvoltăm prin intermediul tehnologiilor înalte care alături de cercetare și inovare vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a Nord-Vestului Transilvaniei. Să nu uităm de dialogul cu mediul de afaceri, inclusiv prin acele comisii consultative la nivelul autorităților publice”, apreciază dl Florian Neaga, deputat al Județului Sălaj.
“Cei din mediul de business ar trebui să își promoveze oamenii care au avut succes în zonă pentru ca aceștia să vină să managerieze localitățile respective. Pentru mediul de afaceri a conta înseamnă a fi acolo când se fac bugetele și se dau banii publici”, a susținut dl Alin Prunean, deputat al Județului Sălaj.
“Din păcate, nota de plată pentru investițiile verzi ale celor care demarează acest gen de proiecte se va regăsi în facturile tuturor românilor, ceea ce nu mi se pare corect; același lucru care s-a întâmplat și cu certificatele verzi”, a avertizat dl. senator Marius Bob.
“În Maramureș există o foarte bună colaborare între administrație și mediul de business, îmi doresc să o consolidez din poziția în care mă aflu. Suntem și noi interesați ca acest capital autohton să devină tot mai puternic”, susține dl Doru Dăncuș, primarul interimar al municipiului Baia Mare.
“ Nord-Vestul Transilvaniei în general și Maramureșul în special sunt zone bogate în resurse naturale, talent și potențial uman. Avem oportunitatea de a le transforma în motoare de creștere economică și dezvoltare durabilă, să fie create locuri de muncă pentru prosperitatea zonelor noastre. Însă pentru acest lucru e nevoie de determinare, colaborare și inovare, să punem baze solide unor parteneriate între sectoarele public și privat pentru a crea investiții sustenabile și inovatoare în regiunea noastră”, remarcă d-na Eniko Krizsanovszki, subprefect al județului Maramureș.
“Județul nostru se va orienta către hub-uri de tehnologia informației (IT), în paralel vom avea 700 km de drumuri modernizate”, a anunțat dl Ciprian Kecskes-Simionca, vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
“Vrem să înființăm la nivelul fiecărei administrații publice câte o comisie consultativă din care să facă parte oamenii de afaceri locali care să aibă un cuvânt de spus în deciziile care ne afectează. Organizația Patronilor Sălaj (OPS) și Clubul Oamenilor de Afaceri Silvania (COAS) pot să devină un pol de dinamizare a economiei Sălajului. Intrați în organizații patronale, doar cu lamentări individuale nu veți reuși, încercați-ne măcar trei luni! Noi nu ne plângem, avem intrare la ministere, mergem cu problemele voastre concrete la instituții. Nu vom interveni să nu vă plătiți amenda la Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar am putea rezolva multe dintre situațiile cu care vă confruntați.
Am pus în practică legea prevenirii, chiar dacă într-o formă schimbată față de cea propusă, printr-o inițiativă pe care am pornit-o din Bihor și care a fost preluată de un grup parlamentar”, a îndemnat dl Lucian Ioan, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR).
“Sunt 18 miliarde de euro pe care va trebui să le folosim din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare. Avem 500 de milioane de euro pentru unitățile administrativ teritoriale care produc energie verde, 800 de milioane pentru mediul de afaceri pentru asemenea investiții în vederea autoconsumului. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, proiectul Neptun Deep, de la Marea Neagră, este un zăcământ de 100 miliarde mc.
Cu gazul ieftin românesc, având acordul Bruxelles-ului, vom putea revigora industrii precum cea farmaceutică. Avem și printre cele mai mici prețuri la energie electrică din UE, doar Spania și Portugalia sunt mai jos decât noi. Nu am uitat nici de proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, aflat la stadiul relansării studiului de fezabilitate, pe care sperăm să îl vedem pus în practică la 40 de ani de când a fost propus”, a menționat dl Adrian Vintilă, consilier al Ministrului Ministerului Energiei.
“Fiscalitatea și birocrația sunt cele mai mari provocări cărora mediul de afaceri a fost nevoit să le facă față, alături de deficitul forței de muncă. Datele Agenției Naționale pentru Ocupare a Forței de Muncă arată că, în primele opt luni din 2023, 300.000 de locuri de muncă au fost declarate ca neocupate de către angajatori, o bună parte fiind din Nord-Vestul Transilvaniei.
Pentru 2024, am propus un contingent de 100.000 de lucrători care să poată să vină în România din spațiul extracomunitar, dar și programe precum integrarea tinerilor în muncă”, a spus dl Marius Stanciu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Alături de oficialitățile prezente a fost și Președintele Camerei de Comeț și Industrie a Județului Sălaj, dl Paul Morar și Președintele CECCAR Sălaj, d-na Sanda Guia.
Oamenii de afaceri prezenți și-au expus nemulțumirile față felul în care este guvernată România. dl Dan Cherecheș, administratorul producătorului de căzi de baie și piscine West Co Crișeni, a sugerat renunțarea la principiul “primul venit, primul servit” la proiectele pe fonduri publice. D-na Simona Cojocărescu, proprietarul Interlog Hunedoara, a propus finanțarea mai consistentă a furnizorilor de formare profesională, în condițiile deficitului de pe piața muncii.
Alții au remarcat birocrația din primării și consilii județene în privința eliberării documentelor de urbanism, cu excepțiile Oradea – Bihor, dar și suprataxarea agenților economici. “Cum să le ceri angajatorilor să mărească salariile când tu, statul român, le crești taxele și impozitele? Totul se încarcă pe spatele nostru, al angajatorilor. După Revoluție visam frumos la afacerile noastre, acum am ajuns să fim niște supraviețuitori”, a remarcat d-na Mihaela Iova, fondatoarea societății de prelucrare a lemnului Forest Lunca.
Cel mai dur discurs i-a aparținut proprietarului grupului Universal CO Zalău, dl Vasile Pădurean, cu unități de producție de textile și agroalimentară, care a atacat larghețea cu care se acordă concediile medicale, dar și loviturile date oamenilor de afaceri de către sectorul energetic.
“În România, prețul energiei este prohibitiv, a crescut și de trei ori într-o perioadă, ceea ce mă face să îmi pun afacerile pe “hold” și să îmi mut producția în altă țări, cu salarii de 100 euro/lună. A crescut inflația, a urcat ROBOR, băncile ne-au triplat dobânzile, probabil că statului îi convine că urcă prețul energiei.
Eu trebuie să pun toate aceste costuri suplimentare în prețul chilotului pe care îl produc sau al kilogramului de salam. Vrem să ne dezvoltăm afacerile, să trecem la energie verde, dar este foarte greu să obții avizul pentru un branșament la energie, să treci de hățișul birocratic”.
Dl Călin Pop, șef serviciu la furnizorul de servicii IT Holisun Baia Mare, a sugerat ca fiecare județ din regiune să își inventarieze primele trei domenii în care excelează pentru ca pe baza acestora să își concretizeze strategia economică.
D-na Dana Iluț, președintele AIM, a îndemnat întreprinzătorii din regiune să se alieze. “Sfara Tours, agenția mea de turism, era în pragul falimentului în pandemie. Aveam de achitat salarii, de rambursat rate la bancă, iar angajații, să își întrețină familiile. Cu ajutorul patronatului am impus, în acea perioadă, măsura de ajutor destinată industriei ospitalității, ce a adus liniște în acest sector.
Iată că o propunere venită din Baia Mare a putut fi transpusă într-o lege la București, o capitală care nu se află neapărat într-o altă constelație. Încercăm să aducem în față întreprinderi mici și mijlocii ca exemple de bună practică; antreprenori din organizația noastră fac parte din consiliile de administrație ale companiilor publice din Maramureș”.
„Am reușit să aducem în discuție la BFNV unele dintre principalele probleme cu care mediul de afaceri se confruntă. Schimbarea, mai ales cea înspre bine, vine pas cu pas. Totuși, deschiderea pe care au manifestat-o reprezentanți ai instituțiilor prezente îmi dă convingerea că noi, antreprenorii, suntem apreciați și susținuți în eforturile noastre. Interesul comun pentru creșterea comunității din care facem parte și soluționarea problemelor care ne afectează cel mai mult business-urile ne îndeamnă să participăm la astfel de evenimente. Relațiile de business pe care le putem lega la aceste evenimente sunt importante și avem convingerea că găsim parteneri serioși și puternici”, a relatat d-na Roxana Simanovszky, de la Vlarox Baia Mare.
“Ne-am propus să înființăm astfel de organizații regionale în țară, să facem evenimente de networking, să implementăm cât mai multe proiecte. Unul dintre ele este cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, a spus dl Dan Ritea, președintele UNPR-NV.
După discursul oficialităților pe tema relației instituției pe care o conduc cu mediul de business doritorii au adresat întrebări oficialităților prezente. În partea a doua participanții au aflat profilul și potențialul economic al județului Sălaj după care au urmat prezentări legate de mediul de afaceri și o sesiune business to business (B2B) adresată participanților la forum.
“Cea mai mare creștere în industria județului s-a consemnat la fabricarea echipamentelor electrice. Exporturile s-au ridicat la 734 de milioane de euro în primele 11 luni din 2023, iar importurile, la 362 milioane, rezultând o balanță pozitivă de 371 de milioane. Cele mai multe exporturi s-au făcut în SUA, Germania, Ungaria, iar cele mai multe importuri, din Italia, Germania, Ungaria. Am consemnat plusuri de 44,4% la investiții și de 33% în rețelele de apă. Nivelul de trai în județ este în creștere, conform acestor date”, a consemnat dl Nicolae Joldes, directorul Direcției Județene de Statistică Sălaj.
Temele abordate în a doua parte: dna Diana Iluț – Cum se creeaza un brand si predarea stafetei acestuia, d-na Roxana Mircea – Fonduri nerambursabile disponibile pentru companii și unități administrativ -teritoriale, dl Florin Robitu – Transformarea digitală a organizațiilor – Soluții de informatizare, dl Victor Tudoran – Cum relaționează matematic ariile unui business, dl Flavian-Cătălin Pah – Bunăstarea antreprenorilor români, între creșterea businessului propriu și investiții pe bursă, dl Mircea Barna – Managementul precis și eficient., dl Mihai Munteanu – Educația și formarea elitelor societății.
Din Satu Mare a venit sugestia recompensării tinerilor angrenați în cursuri de ucenicie, și au fost prezentate expozițiile acestui an din Nord-Vestul Transilvaniei de către dl Tiberiu Markoș.
Partea a doua s-a încheiat cu o incursiune în lumea daco-romană realizată de către Asociația Amicii Muzeului, care au ținut o lecție de reconstituire și promovare patrimoniului istoric antic sălăjean.
La cina festivă cei prezenți au fost încântați de către Ansmblul artistic profesionist „Porolissum” Zalău. Înființat în 1995 din inițiativa Primăriei Municipiului Zalău, ansamblul are o prezență activă în viața spirituală a țării și valorifică cu prioritate folclorul local, dar și alte zone folclorice reprezentative din țară. Ne-au încântat doamna Rodica Pop Seling, dl Vasile Coca alături de orchestră și dansatori ce dețin un repertoriu bogat și divers pe care îl interpretează la un înalt nivel de profesionalism.
Seara a fost încheiată de către solista de jazz Ingrid cu un bogat și antrenant repertoriu internațional.
Evenimentul a fost moderat de către dl Adrian Lungu, jurnalist la Radio România Actualități.
Cea de a III-a editie a fost organizată de Organizația Patronilor Sălaj, în colaborare cu Clubul Oamenilor de Afaceri Silvania, Asociația Întreprinzătorilor Maramureș, Asociația Economică Germano-Română pentru Regiunea de Nord-Vest și Asociația Camera Meșteșugarilor din Satu Mare, Uniunea Națională a Patronatului Român Regiunea Nord-Vest, Federația Patronilor Bihor, sub înaltul patronaj al Uniunii Naționale a Patronatului Român.
Organizatorii au ținut să mulțumescă celor peste o sută de firme care au fost prezente, reprezentanților administraților publice centrale, județene și locale, și în mod special sponsorilor care au făcut posibilă realizarea acestui Forum.
