Decizia PSD de a vota bugetul de stat pentru 2026 nu închide criza din coaliția de guvernare, ci deschide o nouă etapă a confruntării cu premierul Ilie Bolojan. Într-o scrisoare deschisă transmisă după ședința Consiliului Politic Național, președintele PSD Sorin Grindeanu anunță că social-democrații vor susține proiectul de buget în Parlament, dar vor depune amendamente pentru finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un pachet de măsuri sociale adresat aproximativ 3,5 milioane de familii vulnerabile. Mesajul politic este însă departe de a fi unul conciliant: liderul PSD îl acuză pe premier că a devenit „un sprijin puternic pentru multinaționale” și îi cere public „să susțină cerințele rezonabile ale PSD și ale celorlalte partide din Coaliție sau să își asume consecințele politice”.
Scrisoarea vine după săptămâni de tensiuni în coaliție, generate de modul în care Guvernul Bolojan a construit bugetul și de refuzul Palatului Victoria de a accepta în integralitate pretențiile sociale ale PSD. Social-democrații insistă de la începutul anului că Pachetul de Solidaritate este „obligatoriu pentru 2026” și că nu este „nimic de negociat”, avertizând în repetate rânduri că fără aceste măsuri bugetul riscă să nu treacă de Parlament. Cererile PSD vizează majorări de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame, veterani și familii cu venituri reduse, cu un impact bugetar estimat de partid la aproximativ 0,16% din PIB în varianta prezentată de Grindeanu. Alte surse din coaliție vorbesc însă de un cost total al pachetului PSD de peste 3 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Finanțelor ar fi dispus să aloce doar circa 1,5 miliarde pentru măsurile cerute, ceea ce alimentează acuzațiile de „rea-credință” și „blocaj politic”.
Pe fond, disputa se poartă pe două niveluri: distribuția resurselor și modelul economic. PSD acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că a optat în 2025 pentru un pachet dur de corecții fiscale – creșterea TVA, accizelor și a altor taxe – care a împins economia în recesiune tehnică și a erodat puterea de cumpărare a populației. România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de doar 0,6% și cu șase luni consecutive de scădere a consumului, în contextul majorării TVA și accizelor, în timp ce inflația de aproximativ 10% a continuat să apese pe veniturile reale ale salariaților și pensionarilor. Grindeanu vorbește despre „cea mai drastică reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimul sfert de secol” și acuză o „austeritate sălbatică” care ar afecta în special clasa de mijloc și cei peste 5 milioane de români aflați în sărăcie, fără a rezolva problema deficitului.
În contrapondere, PNL și premierul Bolojan invocă nevoia unui buget „realist”, cu un deficit în scădere și cu accent pe investiții și absorbția fondurilor europene. Liberalilor le este teamă că extinderea Pachetului de Solidaritate în formula PSD va împinge finanțele publice dincolo de limitele acceptate de Bruxelles, după un an 2025 marcat de presiuni din partea Comisiei Europene pentru consolidare fiscală și de un plan de economisire evaluat la zeci de miliarde de lei prin taxe mai mari și tăieri de cheltuieli. Public, liderii PNL au avertizat duminică PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un „exercițiu politic” și au reamintit că orice amendament trebuie discutat în coaliție și asumat de Guvern, nu impus prin voturi-surpriză în Parlament, sugerând că o astfel de strategie ar scoate PSD în afara acordului politic de guvernare.
Pachetul de Solidaritate a fost, de altfel, anunțat de PSD încă din toamna anului trecut ca parte a unei viziuni de „relansare economică” și protecție socială, în opoziție cu linia de austeritate pe care social-democrații o atribuie premierului. Potrivit explicațiilor date de ministrul Muncii și de alți lideri PSD, pachetul include vouchere și creșteri de indemnizații pentru categoriile vulnerabile, precum și măsuri pentru familii monoparentale, cu un impact considerat „echilibrat” și „finanțabil” în interiorul actualului cadru bugetar. Mesajul cheie al PSD este că există „spațiu fiscal” pentru măsurile sociale și pentru un program de relansare, dacă Guvernul ar reevalua facilitățile și tratamentul fiscal favorabil pentru corporațiile mari, în timp ce premierul insistă că menținerea credibilității externe și a accesului la finanțare obligă la prudență.
Scrisoarea lui Grindeanu este și un semnal de poziționare internă în coaliție. Liderul PSD îi reproșează premierului „un simulacru de dialog” în ședințele coaliției și o atitudine „inflexibilă și sfidătoare” față de propunerile social-democraților, acuzații similare fiind formulate în ultimele săptămâni și de alți lideri PSD, care au vorbit despre riscul unui „blocaj politic nejustificat și iresponsabil”. În același timp, Grindeanu amintește că PSD deține aproximativ 46% din ponderea actualei guvernări și sugerează că nu poate continua să „gireze” o politică economică ce, în opinia sa, favorizează 5% dintre cei mai bogați în detrimentul restului populației. Prin decizia de a vota bugetul, dar de a-și muta bătălia în Parlament, PSD încearcă să evite ruptura formală a coaliției, păstrând totuși pârghii de presiune asupra lui Bolojan atât în fața propriului electorat, cât și în fața partenerilor internaționali.
În spatele cifrelor și al declarațiilor rămâne întrebarea esențială: cât spațiu mai are România, după un an de recesiune tehnică și corecții fiscale dure, pentru a combina consolidarea bugetară cu extinderea protecției sociale? Experții avertizează că menținerea deficitului sub control este esențială pentru costurile de finanțare, dar așezarea poverii fiscale aproape exclusiv pe consum și pe veniturile celor cu venituri mici și medii riscă să prelungească stagnarea și să amplifice tensiunile sociale. Votul pe bugetul 2026 se transformă astfel într-un referendum implicit asupra modelului economic Bolojan: un mix de austeritate, creșteri de taxe indirecte și plafonări de salarii și pensii, contestat de PSD în numele solidarității sociale și al unei distribuții mai echilibrate a efortului de ajustare. Decizia finală se va lua în Parlament, acolo unde majoritatea guvernamentală trebuie să găsească o formulă care să împace atât „realismul” bugetar invocat de premier, cât și „dreptatea socială” revendicată de social-democrați – altfel, următoarea criză, de data aceasta politică, pare doar o chestiune de timp.
