Președintele Nicușor Dan a anunțat, marți seară, că a urmărit „cu atenție” dezbaterile din Parlament privind modificarea legislației referitoare la decarbonizarea sectorului energetic și a avertizat că, dacă legea va fi adoptată în forma rezultată din lucrările comisiilor, va folosi toate prerogativele constituționale, inclusiv cererea de reexaminare, pentru ca România să nu piardă miliarde de euro din PNRR.
Șeful statului a scris pe Facebook că „interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării”. Declarația survine după ce Senatul, for decizional în acest caz, a adoptat marți propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, prin care se modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022.
Controversa este generată de un amendament depus de PSD și susținut de AUR, care prevede că scoaterea din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit și huilă se va putea face doar după construirea și punerea în funcțiune a unor capacități energetice similare noi. PNL contestă modificarea, argumentând că aceasta „nu salvează termocentralele, dar poate bloca miliarde de euro din PNRR”, în timp ce social-democrații susțin că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul crizei energetice și al războiului din regiune.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că noua legislație riscă să afecteze întregul PNRR, temporizând închiderea centralelor pe cărbune. Potrivit unor explicații citate de presă, jalonul 114 din PNRR, care include exact legislația privind decarbonizarea, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană în cadrul celei de-a doua cereri de plată, pe baza căreia România a încasat deja miliarde de euro pentru investiții. Modificarea retroactivă a regulilor ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul UE 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, iar o astfel de constatare din partea Comisiei Europene ar putea atrage penalități financiare mult mai mari decât cele deja discutate, blocând inclusiv depunerea de noi cereri de plată.
Deși Senatul a fost forul decizional, proiectul de lege se va întoarce la Camera Deputaților, pentru punere în acord, întrucât a suferit modificări substanțiale pe parcursul dezbaterilor, decizie luată de Biroul Permanent al Camerei, urmând ca legea să intre la vot în plen. Proiectul inițial fusese adoptat în Senat cu 73 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și 42 de abțineri, opt senatori neparticipând la vot.
În aceeași seară, Nicușor Dan a anunțat că a promulgat o serie de legi considerate „critice” pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, precum și ratificarea Acordului SAFE, subliniind că aceste acte normative garantează accesul României la fonduri europene majore pentru modernizare și investiții. Președintele a menționat printre actele promulgate Codul administrativ, proiectul de bonusuri pentru angajații ANAF și Vamă care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore, precum și Codul urbanismului, pe care l-a descris drept un pas esențial pentru clarificarea dezvoltării urbane și o transpunere a rezultatelor referendumului validat de bucureșteni în 2024.
Contextul financiar rămâne semnificativ: România a primit deja, prin cea de-a patra cerere de plată din PNRR, aprobată preliminar de Comisia Europeană, o sumă de 2,62 miliarde de euro, care vizează inclusiv gestionarea durabilă a pădurilor și decarbonizarea sectoarelor de transport și energie. Suma totală alocată României prin PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, țara încasând până acum aproape 13 miliarde de euro din acest mecanism. Președintele a mai arătat că adoptarea recentă a unor legi importante de către Parlament reprezintă „un bun exemplu de atitudine politică orientată spre obiective prioritare”, care contribuie la păstrarea încrederii agențiilor de rating în România și la menținerea interesului investitorilor pentru țară.
