Pe 10 martie, statul ucrainean a adus un omagiu național lui Dmytro “Da Vinci” Kotsiubailo, șeful batalionului format de militanți ai Pravyi Sektor, grupul ultra-naționalist de extremă-dreapta de referință, printre cele mai violente din Ucraina. Kotsiubailo a murit pe 7 martie pe frontul din Bakhmut. Prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, un Young Global Leader format de World Economic Forum (WEF) de la Davos, a participat la ceremonie. Prezența ei este ilustrarea sprijinului necondiționat al Occidentului pentru regimul ucrainean.
Kotsiubailo, acest “erou al Ucrainei” fusese deja decorat de Zelensky pe 1 decembrie 2021, în cadrul unei ceremonii la Parlament, ceea ce a demonstrat că ideologia cea mai extremistă din Ucraina a reușit deja să se impună la vârful statului, înainte de ofensiva rusă. În același timp, oficialii guvernamentali ucraineni valorifică sacrificiul întregilor familii, tată și fiu, demonstrând o concepție siderantă asupra vieții umane.
Aceasta ne reamintește de analiza lui Olekseï Arestovitch cu privire la valorizarea supremă a morții în Ucraina post-Maidan, ca un instinct suicidar colectiv inspirat de imnul ucrainean și cultul banderist al “eroilor” care și-au sacrificat viața pentru națiune.
Mobilizări forțate și sinucideri
În paralel, începând cu sfârșitul lunii ianuarie, videoclipurile care prezintă mobilizări forțate, cu forța, apar din ce în ce mai mult pe rețelele sociale, mai ales în regiunile cu populație rusofonă.
Comentatorii pro-ruși se întreabă dacă acest lucru nu ar fi o metodă de a scăpa de ucrainenii considerați cei mai susceptibili de a fi duși de nas de către Rusia. În orice caz, pare că nu mai există destui voluntari în această țară pentru a merge să lupte. Chiar și persoanele cu dizabilități primesc ordine de mobilizare. Este nevoie de carne de tun pentru a alimenta mașina de război, până la ultimul ucrainean.
Pe 25 ianuarie 2023, președintele Zelinski a semnat de asemenea legea 8271, care întărește pedepsele cu închisoarea pentru dezertare, refuzul de a merge la luptă și retragerile neautorizate. Aceasta nu este semnul unei armate motivate și victorioase.
Probabil în cadrul acestei noi legi, cel puțin 34 de soldați ucraineni din garnizoana Soledar, care au preferat să se retragă fără aștepta ordinele în loc să fie uciși sau luați prizonieri, ar fi acum închiși la Poltava. Aceștia risca între 5 și 10 ani de închisoare. Unul dintre ei s-ar fi sinucis.
Avand in vedere toate acestea, românii ar trebui să facă tot posibilul ca să evite ca România să se lase atrasă în conflictul Ucraina (NATO)/Rusia și să respingă absolut orice politician care susține orice parte din acest conflict, pentru a nu aduce suferință și instabilitate în țară.
